Ziua Drapelului Național, la Târgu-Jiu

Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România vă invită la manifestările dedicate Zilei Drapelului Național, în Piața Tricolorului din Târgu-Jiu.

Drapelul tricolor românesc, alături de stemă şi imn reprezintă un însemn naţional important al neamului nostru. El are o tradiţie populară şi creştină precum şi una revoluţionară. Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, Ziua Drapelului Naţional. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice.

Tricolorul Românesc semnifică veacurile de gând şi luptă, pentru unitate şi independenţă ale întregului popor român. Până în momentul afirmării sale ca simbol naţional acesta a străbătut mai multe perioade, prima fiind aceea a opţiunii pentru cele trei culori: roşu, galben şi albastru. Acestea au avut, de la începuturi, următoarele semnificaţii: Albastru (sau azur), reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc şi simbolizează blândeţea, frumuseţea nobleţea şi buna credinţă; Galben (sau aur), simbol al forţei, bogăţiei şi purităţii, precum şi al holdelor aurii de grâu din timpul verii; Roşu, simbol al măririi, bravurii, îndrăznelii şi generozităţii, precum şi al sângelui vărsat în lupte, puterii de viaţă şi energiei strămoşeşti.

35511050_1975779575806198_4081975134737399808_n35628617_1975779585806197_808013679160197120_n

Reclame

Centenar: Gorjul și Marea Unire

Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România s-a alăturat unor instituții importate din Gorj în organizarea unui concurs județean de istorie dedicat Centenarului României Mari: Gorjul și Marea Unire. Concursul se adresează elevilor din unitățile de învățământ din Gorj, clasele a VII-a și a VIII-a. Regulamentul concursului poate fi consultat pe site-urile instituțiilor partenere.

afis concurs Centenar

 

Consiliul Național al Societății de Științe Istorice din România, Târgoviște 2018

În ziua de 19 mai 2018 s-a desfășurat la Târgoviște reuniunea Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România, la care au participat membrii Biroului Național Executiv și reprezentanții a 24 filiale ale Societății. În deschiderea lucrărilor, viceprimarul municipiului Târgoviște, doamna prof. Monica Ilie, și inspectorul școlar general adjunct al județului Dâmbvița, doamna prof. dr. Gabriela Istrate, au adresat salutul lor participanților la Consiliul Național și au urat succes lucrărilor acestuia.

Din partea Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România au fost prezenți la Consiliul Național de la Târgoviște: doamna prof. dr. Dorina Nichifor, alături de prof. Dorel Șorop și Elvis Istudorescu.

Președintele Societății, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, a prezentat un scurt raport de activitate pentru perioada scursă de la Consiliul Național din 27 mai 2017 de la Timișoara. În continuare coordonatorul Programului Centenar al Societății de Științe Istorice din România, prof. dr. Dorin Stănescu, a făcut un bilanț al principalelor proiecte din cadrul acestui program. Totodată, domnul Stănescu a informat pe cei prezenți asupra participării sale în calitate de reprezentant al Societății de Științe Istorice din România la Adunarea Generală Euroclio de la Marsilia (21-26 aprilie 2018), ca și asupra posibilităților de colaborare la nivel european în cadrul unor proiecte comune.

Doamna prof. Ana Manea a prezentat raportul Comisiei de Cenzori cu privire la situația financiară a Societății. Ambele rapoarte au fost aprobate în unanimitate de către Consiliul Național. Reprezentanții filialei Arad, conf. univ. dr. Sorin Bulboacă și dr. Doru Sinaci, au prezentat succint Școala de vară a Societății de Științe Istorice din România care va fi organizată la Arad în perioada 19-24 iulie 2018. Tema centrală va fi România de acum 100 de ani, România de peste 100 de ani. Imaginând Bicentenarul.

La punctul 2 al ordinii de zi a avut loc o dezbatere pe tema Societatea de Științe Istorice din România, noile media și forme digitale de comunicare. Din partea Secretariatului SȘIR, dr. Valentin Maier și drd. Ionuț Marcu au prezentat progresele realizate de la ședința Consiliului Național de la Timișoara – noua adresa de e-mail secretariatssir@gmail.com, îmbunătățirile aduse site-ului http://ssir.ro/ și crearea paginii de Facebook a SȘIR – precum și limitele comunicării electronice din cadrul Societății.

Școala de vară SȘIR, Arad, 19-24 iulie 2018

800px-Arad_Rathaus_3940-43

Societatea de Științe Istorice din România organizează, ca în fiecare an, Școala de vară. Anul acesta ea se va desfășura la Arad, în perioada 19-24 iulie 2018 și sub titlul „România  de acum 100 de ani, România de peste 100 de ani. Imaginând Bicentenarul”.

Au fost stabilite mai multe comunicări care vor fi susținute de invitați speciali, inclusiv o sesiune de comunicări destinată exclusiv membrilor SȘIR. Pe lângă aceste comunicări la care vom avea drept gazde instituții importante precum Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol”  și Muzeul Memorial „Vasile Goldiș”, toate din Arad, colegii din Filiala Arad SȘIR, sub a căror organizare se desfășoară această ediție specială a Școlii de vară, au pregătit și o serie de vizite și excursii la cele mai importante monumente istorice din orașul Arad, la mănăstirile Bodrog, Bezdin și la Cenad, la muzeele „Ioan Slavici-Emil Monția” din Șiria și „Maria Radna” din Lipova, la Grădina botanică și castelul din Macea.

În plus, va fi organizată și o excursie de o zi la Budapesta, pe urmele românilor și aromânilor care au contribuit la dezvoltarea acestui oraș.

Cazarea participanților va fi asigurată la Hotelul „Aradul”, situat în centrul orașului, la mică distanță de numeroase obiective istorice și culturale, iar masa se va lua la restaurantul aceluiași hotel, cu excepția câtorva zile, când se va pleca din oraș.

Participanții la școala de vară, în urma unei evaluări și certificări a competențelor profesionale dobândite, vor primi credite de formare şi dezvoltare profesională.

Taxa de participare este de 500 de lei (acoperă cazare 6 nopți începând cu 18/19 iulie, 3 mese/zi, mape & hand-out-uri, activitățile incluse în program; nu se acoperă: transportul participanților până la/de la Arad).

Suma se va depune prin transfer bancar în contul Societății de Științe Istorice din România, IBAN RO36RNCB0076029411430001, cu mențiunea „taxă de participare la Cursurile de Vară ale SȘIR (Arad, 19-24 iulie 2018) pentru dl./dna. ……………., membru al filialei ………. a SȘIR”; copia documentului de certificare a depunerii sumei (sau a viramentului bancar) va fi transmisă prin e-mail în formă scanată pe adresa secretariatssir@gmail.com, iar Secretariatul va confirma prin e-mail înregistrarea participării în limita numărului de 50 de locuri rezervate pentru membrii Societății de Științe Istorice din România.

Societatea de Științe Istorice din România va oferi ca și în anii precedenți 2 burse care vor consta în participarea gratuită la Școala de Vară ce va avea loc anul acesta la Arad (subvenție de 500 de lei, acoperind cazarea, masa și activitățile propriu-zise) și care vor fi acordate unui profesor din învățământul gimnazial și unui profesor din învățământul liceal, cu vârsta sub 35 de ani și calitatea de membri ai SȘIR.

Acordarea burselor se va face în urma unui concurs, care va consta în două etape:

1) depunerea pe adresa secretariatssir@gmail.com a unui dosar care să cuprindă: CV, scrisoare de intenție și recomandare a unuia dintre membrii conducerii filialei SȘIR din care face parte, până la data de 25 iunie 2018

și

2) interviu telefonic, în perioada 26 iunie – 3 iulie 2018, ziua și ora urmând a fi comunicate din timp aplicanților.

Oportunități de formare în străinătate

În atenția colegilor care doresc să participe la sesiunile de formare și școlile de vară din străinătate finanțate de către organizatori. În linkurile de mai jos găsiți formularele de aplicație pentru școlile de vară din Estonia, Polonia, ori cele organizate de Euroclio.

Grăbiți-vă căci termenele limită pentru depunerea aplicațiilor sunt scurte.

Mult succes!

25e

 

 

Polonia – Școala de vară din perioada 15-26 iulie, termen de înregistrare 31 mai

http://pamiec.pl/pa/edukacja/poland-in-the-heart-of/19600,Call-for-participants-Poland-in-the-Heart-of-European-History-Professional-Train.html

Euroclio – pentru studenți și absolvenți ai Facultății de Istorie, termen de înregistrare 3 iunie

https://euroclio.eu/get-involved/traineeships/

Estonia – Școala de vară din perioada 23-27 iulie, termen de înregistrare 15 iunie

http://mnemosyne.ee/en/summer-school-2018/

(www.ssir.ro)

„Moștenirea Magherilor”, ediție dedicată Revoluției de la 1848

Proiectul Educativ Regional „Moștenirea Magherilor” capătă noi valențe de la an la an. Ediția 2018 a înregistrat la Concurs și Simpozion participări din Gorj, Hunedoara, Dolj, Cluj, Constanța și București. Ediția 2018 a fost găzduită de Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și sponsorizată de Fundația Cultural-Științifică „Gheorghe Magheru”.

Cea de-a V-a ediție a Proiectului Educativ Regional „Moștenirea Magherilor”! a fost dedicată aniversării a 170 de ani de la Revoluția din 1848, eveniment în care Gorjul și eroii săi au jucat un rol important. Gheorghe Magheru, personalitate proeminentă a istoriei naționale în secolul al XIX-lea, devine tot mai cunoscut de la an la an și datorită demersului educativ inițiat de cadrele didactice și elevii de la Bălești.

O competiție strânsă

Juriul ediției 2018 a avut drept președinte de onoare pe domnul prof. dr. Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean ”Alexandru Ștefulescu” iar ca președinte executiv pe domnul profesor Grigore Alexandrescu, inspector școlar și unul dintre inițiatorii proiectului în urmă cu cinci ani.  Din componența juriului: prof. dr. Marcela Mrejeru-CNTV-vicepreședinte, prof. Nicolae Negrea-Colegiul Național ”George Coșbuc” Motru-membru, prof. Dănuț Lupulescu-Colegiul ”Mihai Viteazul” Bumbești-Jiu-membru, arhivist Cristina Vasiloiu-Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale-membru, prof. dr. Marius Buzera-președinte Fundația Cultural-Științifică ”Gheorghe Magheru”, istoricul și scriitorul Valentin Chepeneag-membru, col(r) Walther Loga-președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria” Gorj-membru, prof. Adriana Rădoi-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu” Tg-Jiu-membru , prof. Ion Elena-Palatul Copiilor Târgu-Jiu-membru, prof. Daniel Drumen-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”-membru, Ion Țârlea-președinte Comunitatea ”Târgu-Jiu Odinioară”-membru. A fost o muncă laborioasă care a presupus jurizarea a 63 de comunicări ale elevilor la Simpozion și stabilirea câștigătorilor la Concursul ”Moștenirea Magherilor”.

La Simpozionul MOȘTENIREA MAGHERILOR au fost declarați câștigători: Eleva Diana Stoian-clasa a VIII-a E-Școala Gimnazială Nr 1 Motru, coordonator prof. Laura Pasăre-locul I; Eleva Elena Denisa Motocu-clasa a VII-a-Școala Gimnazială Săulești-prof. coordonator Adelin Petre Mazilu-locul I; Eleva Alecsia Mihaela Geamănu-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-prof. coordonator Nicolae Dăianu-locul II; Eleva Octaviana Ioana Rață-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-prof. coordonator Nicolae Dăianu-locul III; Elev Flavius Frumușanu-clasa a VI-a B-Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși”, prof. coordonator Liviu Groșanu-locul III; Eleva Maria Daniela Ularu-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”-prof. coordonator Cornel Șomîcu-Mențiune; Eleva Maria Daria Răscol-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-Mențiune; Elevul Daniel George Mihail Guran-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-Mențiune.

Concursul ”Moștenirea Magherilor” a avut următoarele rezultate: premiul I-300 lei-Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși”-prof. coordonator Liviu Groșanu; premiul II-200 lei-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”-prof. coordonator Cornel Șomîcu; premiul III-100 lei-Școala Gimnazială Jupânești-prof. coordonator Adelin Mazilu. Au primit mențiuni: Școala Gimnazială ”Ion Vâlceanu” Dragotești-prof. coordonator Angelica Necșulea; Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-prof. coordonator Nicolae Dăianu; Școala Gimnazială Nr 1 Motru-prof. coordonator Jana Daniela Raț, Școala Gimnazială Dănești și Școala Gimnazială Bălești, prof. coordonator Dorel Șorop.

untitled

„Moștenirea Magherilor”, ediția a V-a, manifestare propusă de Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Societatea de Științe Istorice Gorj și Asociația ȘCOALA GORJEANĂ dar și cu Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale a fost o reușită, a concluzionat Walther Loga, președintele ANCERM Gorj. Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu, s-a adresat participanților la etapa finală: „Mă bucur că sunteți aici, că apreciați o personalitate uriașă din istoria națională cum a fost Gheorghe Magheru, să fim mândri și demni de asemenea înaintași”.
Și pentru că nu trebuie să uite tradițiile și obiceiurile populare, tuturor celor prezenți le-a fost prezentat un recital folcloric al elevilor de la Școala Gimnazială „Antonie Mogoș”, unii dintre ei membrii ai secțiilor deschise ale Școlii Populare de Artă.

(http://www.scoalagorjeana.com)

Centenarul Marii Uniri la Târgu-Jiu

Comisia de elaborare și implementare a Programului de manifestări culturale și sociale dedicate „Centenarului Marii Uniri”, structură votată de Consiliul Local Târgu-Jiu și coordonată de viceprimarul Adrian Tudor, a organizat o nouă manifestare dedicată Centenarului Marii Uniri, alături de Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Alexandru Doru Șerban”.

Primăria și Consiliul Local Târgu-Jiu, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Alexandru Doru Șerban” și-au dat mâna pentru derularea unei noi manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri.

Istorici și oameni de cultură, aleși locali, elevi și profesori au fost invitați la un eveniment editorial prilejuit de lansarea cărții „Mărturii despre județul Gorj în Primul Război Mondial – DOCUMENTE (1916-1919)”, primul volum dintr-un ciclu de trei, lucrare semnată de profesorul Gabriel Sarcină și al unui nou număr al revistei de literatură, arte și istorie culturală „Spicon”. Cartea profesorului Gabriel Sarcină este rodul unei documentări de circa cinci ani și va mai avea alte două volume care vor apare tot în această perioadă. A făcut totul posibil, inclusiv obținerea finanțării Guvernului pentru Proiectul „Centenar” al Primăriei Târgu-Jiu, viceprimarul Adrian Tudor.

Și pentru că a fost vorba de un eveniment editorial, celor prezenți le-a fost prezentată și prima lucrare apărută în colecția „Centenar” a Primăriei Târgu-Jiu, este vorba de „Maria, regina întregitoare de Țară și Neam” a reputatului istoric gorjean Gheorghe Nichifor dar și filmul dedicat eroului de la Podul Jiului, comisarul I.C. Popilian. Cei care au prezentat intervenții în fața asistenței au fost: Gheorghe Nichifor-vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj și președinte al SSIR Gorj; Cornel Șomîcu – președinte al Asociației „Școala Gorjeană” și membru al Comisiei „Centenar”; Victor Troacă-președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Alexandru Doru Șerban”; Viorel Surdoiu-redactor șef al revistei „SPICON”; Adrian Tudor-viceprimar municipiul Târgu-Jiu, coordonator al Comisiei „Centenar” și amfitrionul întregii manifestări.

Starea de spirit a gorjenilor la aflarea proclamării independenţei

Săptămâna aceasta întâlnim în calendar o zi cu multiple semnificaţii atât pentru istoria naţională cât şi pentru cea universală. Este ziua de 9 mai, când în anul 1877, în faţa Adunări Deputaţilor, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a citit Proclamaţia de independenţă a ţării faţă de Poarta Otomană adoptată de Parlament în aceiaşi zi, este şi ziua când în anul 1945 Germania nazistă capitula, consfinţind victoria aliaţilor şi sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial în Europa, dar şi ziua când ministrul de externe francez, Robert Schuman, prin declaraţia sa avea să schimbe cursul politicii externe franceze faţă de Germania Federală ducând un an mai târziu la fondarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, nucleul Uniunii Europene de astăzi, fiind celebrată ca ziua a Uniunii Europene.

Iată o imagine emblematică a gloriei și eroismului românesc, trecerea Dunării în 1877

Proclamarea independenţei

După mai bine de patru secole de dominaţie otomană, anul 1877 aduce românilor mult râvnita independenţă, câştigată cu arma în mână pe câmpul de luptă.
După semnarea convenţiei româno-ruse în 4 aprilie 1877 la Bucureşti prin care Rusia se obliga să respecte drepturile politice ale statului român „precum şi a menţine şi apăra integritatea actuală a României”, armata rusă urma să tranziteze teritoriul ţării noastre ca armată prietenă. La data de 12 aprilie acelaşi an Rusia declară război Turciei atrăgând după sine reacţia militară a puterii suzerane asupra României.
În acest context încă înaintea semnării convenţiei în ţară se fac pregătiri de război, fiind constituite încă din noiembrie 1876 un număr suplimentar de unităţi militare, iar armata este reorganizată în iarna 1876-1877. pe plan administrativ se observă intensificarea activităţilor de recrutare a noi contingente şi concentrare a rezerviştilor, precum şi măsuri frecvente de stabilire a rechiziţiilor şi de încurajare a ofrandelor gratuite pentru dotarea armatei.
În situaţia creată prin declararea războiului de către Rusia, armata română a fost nevoită să împiedice pătrunderea trupelor otomane la nord de Dunăre, ostilităţile începând la 21 aprilie când este bombardată Brăila, urmând apoi Calafatul, Bechetul, Olteniţa li Călăraşul. Prin urmare la 29 aprilie este declarată starea de război cu Turcia.
Cu toate acestea nu a fost proclamată independenţa fiind aşteptată de cercurile politice ziua de 10 mai când se aniversa „ziua regelui” amintind de momentul când în urmă cu 11 ani prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul de credinţă.
Ca urmare a intensificării schimburilor de „amabilităţi” între armată română şi cea turcă, a apariţiei primelor victime umane, a presiunii presei, opiniei publice dar şi la presiunea unor cercuri politice la 9 mai în faţa Adunări Deputaţilor, este citită de către ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Proclamaţia de independenţă a României faţă de Poarta Otomană şi adoptată de Parlament în aceiaşi zi, însă ratificată de rege pe data de 10 mai..

Telegrama locuitorilor din Tg-Jiu

Din perioada amintită Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine puţine documente, păstrate în câteva fonduri şi colecţii care cuprind informaţii legate de recrutări, rechiziţii, ofrande, scutiri de obligaţii şi altele.
Pentru a vede care era starea de spirit a populaţiei ţării redăm mai jos telegrama locuitorilor din Tg-Jiu la 10 mai principelui Carol:
„ Târgu Jiului,10 mai 1877
Măriei Sale Carol I Domnitorul Românilor.
Măria Ta,
Azi sunt 11 ani de când, înconjurat de speranţele românilor, te-ai urcat pe tronul scumpei noastre ţări, şi de când privim cu fală înflorire României. Tresăltăm de o românească bucurie în suvenirea acestei zile. Dă-ne voie, Măria Ta, să-ţi exprimăm simţămintele noastre de profundă recunoştinţă pentru măreţele acte ce ai realizat patriei române. Ceea ce a mişcat mai ales inimile noastre, în timpurile acestea din urmă, este demna atitudine pe care România, prin Măria Ta, cu ajutorul corpurilor legiuitoare şi a guvernului, a ţinut-o în faţa injustelor atacuri ale Imperiului Otoman. O singură dorinţă, Măria Ta, mai rămâne românilor de împlinit, să vadă sfărâmate legăturile seculare care o unea cu Înalta Poartă. Azi, această dorinţă fiind realizată, contând pe binevoitorul concurs al Puterilor Garante, cu încredere intrăm în noua eră creată României. Mergi înainte, Măria Ta, pe această cale măreaţă, şi noi gorjenii, ca naţiunea întreagă, te vom urma cu speranţele şi aspiraţiile noastre. Apără şi susţine drapelul independenţei României şi te vom înconjura cu încrederea şi iubirea noastră şi te vom apăra cu sângele nostru!. (urmează peste 200 de semnături) ”.

Ion Hobeanu

Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale

ANIVERSARE. 9 Mai 1877 – Proclamarea Independenței de Stat

La 9/21 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a declarat ca răspuns la o interpelare parlamentară: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. A urmat un război cu multe victime, confruntare care ne-a adus independența.

Dacă în Primul Război Mondial cel mai important lider politic român s-a dovedit Ionel I.C. Brătianu, în Războiul de Independență din 1877-1878 rolul major a fost jucat de premierul I.C. Brătianu, tatăl său. Liderul liberal a ajuns prim-ministru în iulie 1876 și a avut un mandat nu doar lung, ci și plin de realizări. I.C. Brătianu s-a întâlnit la sfârșitul lunii august 1876 cu împăratul Francis Iosif, aflat în vizită la Sibiu. Luna următoare, primul-ministru român însoțit de ministrul de Război și o delegație militară s-au întâlnit la Livadia(în Crimeea) cu țarul Alexandru al II-lea și cu cancelarul Gorceakov.

Eroii României

Așa cum s-a întâmplat în toată istoria noastră, românii nu au obținut nimic fără jertfă. Războiul a început brusc pentru români, pătrunderea trupelor țariste pe teritoriul României fără ripostă din partea românilor, în baza Convenției Militare cu Rusia, ne-a atras riposta otomană prin bombardarea orașelor de la Dunăre: Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași(26 aprilie/8 mai). La 9 mai 1877, Camera Deputaților și Senatul au adoptat declarația de independență, ratificată de Carol I în ziua următoare.

Rușii nu și-au dorit participarea armatei române în războiul ruso-otoman dintr-o pricină foarte clară, deși Imperiul de la Răsărit ne garantase ”a menține și a apăra integritatea actuală a României”, obiectivul era sudul Basarabiei, regiune ce revenise României în 1856. Lucrurile pe frontul balcanic au ajutat însă pe români să devină extrem de necesari pentru salvarea frontului rusesc. Marele duce Nicolae,  fratele țarului, a adresat o telegramă domnitorului român unde se spunea: „Turcii, adunând cele mai mari mase la Plevna, ne zdrobesc. Rog a face fuziune, demonstrație și, dacă se poate, trecerea Dunării pe care tu dorești să o faci, între Jiu și Corabia. Această demonstrație este indispensabilă pentru a facilita mișcările mele”. În câteva săptămâni, 120 000  de soldați, dintre care 58 700 în trupele operative, erau gata de ce urma în Balcani.

Armata română a trecut Dunărea pe un pod improvizat lângă Corabia, la 1 septembrie 1877. Erau 38 000 de soldați români (42 de batalioane, 32 de escadroane și 18 baterii) care vor da prima bătălie la 11 septembrie 1877 (30 august stil vechi, ziua de naștere a țarului). Doar pentru Grivița, românii au plătit cu peste 2500 de soldați morți și răniți. Eroismul românilor de la Grivița, Rahova, Plevna, Vidin a grăbit decisiv victoria rusă dar la tratatele de pace, ca de atâtea ori în istorie, românii nu au primit recunoașterea totală  a luptei lor. Reținem totuși remarca istoricului militar A. J. P. Taylor despre Plevna: „este una dintre puținele bătălii care au schimbat cursul istoriei” iar în cele 5 luni de bătălie românii au jucat un rol important.

În amintirea tuturor eroilor din războaiele românilor, să ne amintim de cele spuse de Mihai Eminescu: „O lacrimă şi o cunună de stejar nu sunt însă destul pentru acest mormânt. Să nu plângem şi să nu împletim cununa dacă nu ne aducem aminte că avem mari şi grele datorii către cei căzuţi în luptă”.

C.Ș.

EDITARE. Hartă a județului Gorj din 1917 făcută de armata germană

Anul 2018 este unul special pentru istoricii gorjeni, autoritățile locale au sprijinit apariția mai multor lucrări care să ajungă la marele public. Dacă în martie a văzut lumina tiparului o carte a istoricului Gheorghe Nichifor dedicată Reginei Maria, în luna mai va apare primul volum dintr-o lucrare mai amplă a istoricului Gabriel Sarcină cu documente de arhivă privind Primul Război Mondial. În program mai sunt și alte lucrări istoriografice pe care le vom aminti la timpul potrivit dar și multe alte evenimente cum ar fi Congresul dedicat Ansamblului ”Calea Eroilor”.

Potrivit lui Adrian Tudor, viceprimarul cu problem de cultură la nivelul municipiului Târgu-Jiu, autorităţile municipale au intrat în posesia unei copii a unei hărți a judeţului Gorj realizată de armata germană în anul 1917. Este vorba de o hartă militară executată de armatele germană şi austro-ungară, care oferă detalii de locuire și drumuri cu o precizie uluitoare și pentru prezent. Harta se va regăsi într-o carte de documente din perioada Primului Război Mondial, care va fi lansată în luna mai 2018 cu ocazia Zilelor Municipiului Târgu Jiu, lucrare scrisă de istoricul Gabriel Sarcină.

Acțiuni dedicate Centenarului

Adrian Tudor ne-a declarat în exclusivitate pentru VERTICAL: „Harta Gorjului din 1917 va deveni publică în 23 mai 2018 iar de atunci va putea fi folosită de cercetători, de istorici, ca material didactic în şcoli pentru lecţiile de istorie. Atunci este prevăzută lansarea cărții istoricului Gabriel Sarcină și vorbim de o lucrare impresionantă unde își vor găsi locul pe lângă harta amintită și fotografia document din 1933, când Regele Carol al II-lea a decorat municipiul Târgu Jiu cu Virtutea Militară pentru curajul de care a dat dovadă populaţia oraşului în luptele de la Podul Jiului. Nu ne oprim aici, vor urma alte lucrări istoriografice dar și alte manifestări dedicate Centenarului. Putem spune că la Târgu-Jiu ne-am organizat în așa fel încât istoria să joace un rol central în anul 100 al României Mari”.

prof. Cornel Șomîcu