In memoriam Ecaterina Teodoroiu. 99 de ani de la moartea Eroinei de la Jiu

Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” din Târgu-Jiu, alături de Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județului Gorj, Consiliul Școlar al Elevilor Colegiului Național ,,Ecaterina Teodoroiu”, Asociația „Școala Gorjeană”, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Asociația Cercetașilor Tradiționali din România – Unitatea „General Dragalina” Târgu-Jiu, au marcat ziua de 22 august 2016, prin organizarea activității comemorative „In memoriam Ecaterina Teodoroiu. 99 de ani de la moartea Eroinei de la Jiu”.

Semnal editorial: „Contribuții la o posibilă bibliografie istorică a Gorjului”

CARTE„Devine din ce în ce mai clar faptul că, în noul orizont al globalizării, istoria, cartea de vizită a județului nostru, nu poate intra în istoria națională sau, mai mult, în cea universală, cu întreaga ei încărcătură actuală, decât prin selectarea și extragerea acelor fapte, evenimente, personalități, procese și fenomene, ce sunt reprezentative pentru identitatea Gorjului.

Parcurgând paginile lucrării Contribuții la o posibilă bibliografie istorică a Gorjului, cititorii avizați vor avea prilejul să identifice autori din toate generațiile, materiale bogate și diverse, din epoci istorice diferite. Efortul nostru îmbrățișează două direcții fundamentale: cărți, studii, articole despre istoria Gorjului și istorici gorjeni cu realizări istoriografice în plan local (altul decât Gorjul), național și internațional. Este departe de noi gândul că am reușit să depistăm tot ceea ce s-a scris despre Gorj sau ceea ce ne-au lăsat moștenire gorjenii. Cu siguranță, vom reveni pentru că încă există din fericire determinarea necesară îmbogățirii prezentei bibliografii cu alte nume și contribuții istoriografice. Important este că am generat un punct de pornire, ce poate fi valorificat de către oricine.

Firește, înainte de toate ne adresăm specialiștilor, cei mai îndreptățiți în utilizarea unui asemenea instrument. Lor le va fi mult mai ușor să depisteze ideile celorlalți, abordările și punctele de vedere, pe care să le folosească în propriile cercetări și elaborări. În definitiv spiritul „Școlii critice”, atât de actual și-n zilele noastre, nu trebuie să ne părăsească niciodată. Apoi, i-am avut în atenție pe toți cei care doresc să afle sau să înțeleagă locul istoriei Gorjului în ansamblul celei naționale, precum și contribuția gorjenilor la dezvoltarea științei istorice românești și universale.

Pe de altă parte, am considerat util să aducem în prezenta bibliografii și câteva lucrări ce se îndepărtează oarecum de rigoarea științifică, valabilă pentru cărțile fundamentate strict pe izvoare istorice. Cititorii noștri vor avea prilejul să constate că și la Gorj, istoria romanțată poate servi sau măcar infuza cunoașterea istorică, plasând evenimente, fapte și personaje între legendă și adevăr. Tocmai de aceea am recurs la „pigmentarea” aparatului critic cu informații auxiliare. Recomandăm parcurgerea lor, mai cu seamă cititorilor din generațiile actuale și desigur tuturor celor care nu sunt familiarizați suficient cu istoria Gorjului.

Credincioși principiului interdisciplinarității, nu am ignorant în niciun fel alte domenii precum: filosofia (inclusiv filosofia istoriei), geografia, arhitectura, folclorul, literatura, sportul, muzica etc. Toate, împreună, pot furniza o imagine cât mai relevantă a istoriei și a celorlalte discipline pe care le intersectează, aflate în relație, mai mult sau mai puțin, cu descifrarea trecutului acestui meleag.

Cu siguranță, lucrarea de față se dorește și un îndemn pentru generațiile prezente și viitoare de a purta cu demnitate făclia lucrului bine făcut, dar și un semnal împotriva celor care tratează cu superficialitate știința istorică.”

prof. dr. Gh. Nichifor

Pelerinaj de suflet românesc la „Poiana lui Mihai”

Pelerinaj de suflet romanesc la Poiana lui Mihai

Duminică, 14 august 2016, Poiana lui Mihai Viteazul din Schela Gorjului va găzdui o nouă ediție a manifestării cultural-istorice „Pelerinaj de suflet românesc la Poiana lui Mihai. Pohta ce-am pohtit”. Cunoscută ca locul unde s-a oprit Mihai Viteazul în toamna anului 1600, pentru ultima dată înainte de a trece în Transilvania şi apoi a merge la Viena, „Poiana lui Mihai” este astăzi nu doar un loc de popas pe drumul ce leagă Schela Gorjului de Vulcanul Hunedoarei.  

Un loc cu totul aparte, discret dar plin de istorie, spiritualitate şi înţelesuri profunde  pentru cei ce au urechi de auzit, ochi cu putere de contemplare şi, mai ales, inimă care să simtă, „Poiana lui Mihai” își are legendele sale ancorate în istoria locurilor. Se spune că la Schela a murit calul lui Mihai Viteazul. Gheorghe Schileru, unul dintre fraţii celebrului om politic gorjean Dincă Schileru, relatând legenda „Poienii lui Mihai”, descria în urmă cu aproape un veac un pariu făcut de voievodul Unirii, constând într-o întrecere derulată după principiul „cine ajunge primul în poiană, să-i taie capul celuilalt”. A  ajuns la destinaţie Mihai, care şi-a ucis partenerul, sacrificându-şi însă calul, mort de oboseală. „Acolo –spune legenda – a fost şi o cruce de piatră. Acum nu mai este decât o movilă de pământ pe care a fost crucea.

În primăvara lui 1932, Societatea Culturală „Cultul Eroilor” din Bucureşti a hotărât ridicarea unui monument închinat memoriei marelui voievod Mihai Viteazul, în amintirea trecerii sale prin Pasul Vulcanului, din comuna Schela, spre Ardeal. Cum locul de popas purta din vechime numele de „Poiana lui Mihai”, în august 1932, monumentul sosea în gara Târgu-Jiu, fiind apoi amplasat, pe la începutul lunii septembrie și inaugurat pe 25 septembrie, de faţă cu multe autorităţi gorjene şi în prezenţa unui numeros public, foarte mulţi participanţi fiind din Târgu-Jiu. A prezentat onorul o  companie din Regimentul 18, o  baterie din Regimentul 7 Artilerie Grea, participând cu însufleţire muzica Regimentului 18 Gorj. Serviciul divin a fost oficiat de preotul Gr. Prejbeanu, protoiereul judeţului la vremea aceea.

Meritul ridicării monumentului l-a avut  locotenentul dr. C. Lupulescu, fiu al comunei Sâmbotin, împreună cu fratele său, studentul Ion Lupulescu. Înalt de 6-7 metri, monumentul avea în vârf un vultur, iar pe piedestal, în basorelief, chipul viteazului voievod Mihai. În anul 2014, în luna septembrie, vulturul a fost furat de pe monument, în data de 9 august 2015, acesta fiind reinaugurat, după amplasarea unui nou vultur, prin grija Asociației „Gorjului Nordului de Vest”.

De câțiva ani manifestarea cultural-istorică „Pelerinaj de suflet românesc. Pohta ce-am pohtit” și „Poiana lui Mihai” cu monumentul ridicat în anul 1932, aduc laolaltă iubitori de istorie, muzică folk şi poezie, într-un loc de suflet şi pelerinaj al gorjenilor şi românilor de pretutindeni.

Întâlnire cu Istoria la Schela

În zona de nord a Gorjului, printre localitățile al căror nume este astăzi pe harta României istorice și eroice se numără comuna Schela, de numele căreia se leagă o serie de evenimente și personalități care au marcat trecutul acestor meleaguri: legenda Hărăborenilor (îmblânzitorii de șoimi pentru Domnie), popasul lui Mihai în poiana care astăzi îi poartă numele, Dincă Schileru („legenda vie a Gorjului”), slt. Nicolae Pătrășcoiu (autorul episodului eroic de la Arsuri din 1916) ș.a.

Sâmbătă, 6 august, în zi de sărbătoare, „Schimbarea la față a Domnului”, în prezența unui public ales, oaspeți din Valea Jiului, reprezentanți ai clerului, locuitori ai comunei Schela, au fost sfințite două monumente ridicate în memoria lui Dincă Schileru și Nicolae Pătrășcoiu, fii ai localității. Inițiatorul acestui moment comemorativ a fost distinsul prof. univ. Ion Dijmărescu, născut în satul Arsuri, cel care alături de soția sa, dr. Rodica Dijmărescu, a eternizat numele celor două personalități. La eveniment au participat și istoricii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor și Andrei Popete-Pătrașcu, autori ai lucrării „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului”, carte apărută deja în două ediții.

Dincă Schileru, legenda vie a Gorjului

Despre personalitatea lui Dincă Schileru, fiu al acestor meleaguri, istoricul Gheorghe Nichifor ne-a mărturisit că acesta s-a impus în a doua jumătate a secolului al XIX-lea drept unul dintre cei mai importanţi proprietari funciari locali, priceput în cultura cerealelor, pomilor fructiferi şi viţei de vie. Creşterea cailor se adăuga precum o pasiune de suflet. A construit mori şi joagăre şi a achiziţionat spaţii întinse de pădure. „Notorietatea câştigată datorită succesului său în activităţi economice avea să îl propulseze curând şi în viaţa publică. Fără intervenţia administraţiei sau guvernului, a fost ales de ţăranii gorjeni în Consiliul local, în anul 1876. Consilier şi vicepreşedinte în deceniul care a urmat, Dincă Schileru s-a remarcat prin vehemenţa şi curajul opiniilor sale care au culminat cu un atentat la adresa vieţii sale, din fericire nereuşit, în 1880. Începuse, cu un an înainte, în 1879, o lungă carieră de parlamentar în gruparea liberală condusă de C.A. Rosetti şi mai târziu de urmaşii acestuia, Colegiul III din Gorj alegându-l cu intermitenţe până în 1911. Anecdotica a reţinut imaginea unei persoane care călca în sălile înaltului for legislativ, îmbrăcată într-un splendid costum gorjenesc, expresie a mândriei că îşi reprezintă concetăţenii”, ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Nichifor, președintele Societății de Științe Istorice din România, Filiala Gorj.

Dincă Scheleru a fost ales deputat de Gorj în nouă mandate, între 1879- 1916, cu toate că n-a făcut decât 42 de zile de şcoală. Tot el a fost cel care a făcut, în Oltenia, prima încercare rudimentară de a scoate petrol, în anul 1883. A construit o turlă de lemn şi a început să foreze, dar a fost oprit de o erupţie de gaze şi apă sărată, fapt consemnat în arhivele Ministerului Agriculturii din acele vremuri, care se ocupa şi cu problemele de acest gen. A fost deschizător de drumuri şi în minerit, el descoperind la Schela, în comuna natală, singurul zăcământ de antracit din România care există şi la ora actuală, dar se află în conservare.

Slt. Nicolae Pătrășcoiu și actele sale de vitejie

Sfințirea celui de-al doilea monument, dedicat slt. Nicolae Pătrășcoiu, în cadrul manifestării omagiale, organizată de distinsul profesor universitar Ion Dijmărescu, poate fi foarte bine inclusă în cadrul acțiunilor prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la intrarea țării noastre în prima conflagrație mondială.

Despre luptele de la Schela și faptele de eroism săvârșite în ziua de 14 octombrie 1916, de către slt. Nicolae Pătrășcoiu, din Regimentul 18 Gorj, istoricul Andrei Popete Pătrașcu ne-a declarant că: „primind misiunea să respingă inamicul, acesta a pornit la atac cu atâta vitejie, încât, deși compania sa avea un efectiv redus, doar 30 de soldați, a spart frontul dușmanului, aruncând în dezordine infanteria și artileria germană de pe Dealul Mare și din satul Arsuri, pe care l-a ocupat. A pus stăpânire pe două baterii complete de obuziere calibrul 105 mm din Regimentul 21 Artilerie Bavarez, și cu ajutorul a doi tunari români, a deschis focul cu câteva obuziere asupra inamicului. După respingerea acestuia, a predat cele opt obuziere cu chesoanele lor de muniții și cu un bogat material de război Regimentului 21 Artilerie Român”. Despre vitejia slt Nicolae Pătrășcoiu, Nicolae Iorga scria la doar câteva zile după eveniment în ziarul „Neamul românesc”: „Sublocotenentul Nicolae Pătrășcoiu, cu câțiva oameni ai lui a capturat două baterii de obuziere de 105mm la Jiu și a început a împroșca din ele pe dușman. A făcut minunea pentru că era pe pământul lui!”

Astăzi, la 100 de ani de la acele evenimente, domnul prof. univ. Ion Dijmărescu, face vie dovada apartenenței sale la comunitatea acelor oameni care de-a lungul timpului s-au remarcat prin gesturi și fapte de aleasă trăire. Ne arătăm întreaga gratitudine în fața domniei sale pentru gestul de a ridica cele două monumente la Schela și Arsuri și sincera noastră admirație.

(Minodora Sucea, „Gorjeanul”)

Istorici gorjeni premiați de Societatea de Științe Istorice din România

În cadrul Școlii de Vară a Societății de Științe Istorice din România desfășurată în acest an în județul Neamț, la Agapia, au fost decernate premiile Societății pentru cele mai bune apariții editoriale ale membrilor S.Ș.I.R.

Lucrarea „Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1954 – 1958)”, scrisă de istoricii Gheorghe și Dorina Nichifor, apărută la Iași, în anul 2015, a fost distinsă cu Premiul „A.D. Xenopol”.

CARTE02

Cititorii ce se vor îndrepta către reflecții profunde, însoțind parcurgerea lucrării cu studiul contextual al epocii, vor desprinde concluzia că istoria Gorjului nu s-a oprit nici un moment, în ciuda unor stagnări regretabile, viața mergând înainte, cu bune și rele. Este motivul pentru care demersul nostru a continuat cu această perioadă, cei cărora ne adresăm fiind cu deosebire tinerii, care nu au cunoscut decât puțin sau deloc viața cotidiană a părinților și bunicilor lor. Desigur, intenția noastră vizează înainte de toate latura informativ-atitudinală, existând elemente ce pot fi preluate ca valori universal valabile pentru orice regim politic: solidaritatea, lucrul bine făcut, disciplina muncii, grija pentru frumos etc. Pe de altă parte nu se pot uita accesele impardonabile de autoritarism, minciună, trădare, denunțuri nejustificate, lipsa de compasiune, răutatea, violența și altele, toate contribuind la stări de disconfort material și spiritual.

Autorii,

 

 

Premiile S.Ș.I.R.

Ca în fiecare an, SȘIR a acordat premiile sale pentru contribuțiile la dezvoltarea istoriografică și nu numai, realizate anul anterior.

Premiile au fost acordate în cadrul Școlii de Vară intitulată Modernitatea românească în secolele XIX-XXI. Proiecte de țară – Patrimoniu – Istorie – Educaţie, desfășurată la Agapia, jud. Neamț, în perioada 18-23 iulie 2016, sub organizarea Societății de Științe Istorice din România (SȘIR) și a Asociației Profesorilor de Istorie Neamț (APIN).

Premiul „A.D. Xenopol”

  • Gheorghe NICHIFOR, Dorina NICHIFOR, pentru lucrarea Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1954-1958)
  • Mihai COTENESCU, pentru lucrarea Nicolae D. Cornețeanu – o viață dedicată progresului agriculturii românești
  • Constantin BĂRBULESCU, pentru lucrarea România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910

 Premiul „Nicolae Iorga”

  • Dragoș SDROBIȘ, pentru lucrarea Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică
  • Rafael Dorian CHELARU, pentru lucrarea Congregația „De Propaganda Fide” și misiunea catolică din Moldova (secolele XVII-XVIII)
  • Florin IORDĂCHIȚĂ, pentru lucrarea Alegerile parlamentare în timpul domniei lui Carol I (1866-1914)

 Premiul „Gheorghe Brătianu”

  • Ionuț BUTOI, pentru lucrarea Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc
  • Dumitru TOMONI, pentru lucrarea Pionieri și uteciști împotriva lui Ceaușescu. Decembrie ‘89 în Timișoara
  • Camelia SANDU, pentru lucrarea Revolta din Suraia împotriva colectivizării – 1957

 Premiul „Constantin C. Giurescu”

  • Ștefan GRIGORESCU, pentru lucrarea Răzvan vodă o figură tragică din cronica Țării Moldovei
  • Oltea RĂȘCANU-GRĂMĂTICU, pentru lucrarea Istoria Bârladului, 3 vol.
  • Nicolae MAGIAR, Eduard MAGIAR, pentru lucrarea Monografia municipiului Reșița

 Premiul „Aurelian Iordănescu”

  • Nicolae IONESCU și colaboratorii, pentru lucrarea Învățământul vasluian
  • Vasile MIHĂILESCU, Ai văzut un Rege plângând, cititorule? Amintiri din Campania pentru întregirea neamului 1916-1918. Ediție îngrijită de Mihail Adafini și Mihai Liviu Adafini. Sibiu, Editura A.T.U., 2015
  • Revista „Studii și cercetări istorice bănățene”, nr. 1, Timișoara
  • Revista „Zargidava”, nr. 14, Bacău

Școala de Vară S.Ș.I.R. – Agapia, 2016

Peste 50 de profesori din învățământul preuniversitar, doctoranzi şi cercetători uniţi de pasiunea pentru istorie se află în perioada 18- 23 iulie în Ținutul Neamţului, unde participă la Şcoala de Vară a Societății de Științe Istorice din România. Din partea filialei Gorj participă la aceste cursuri: prof. dr. Dorina Nichifor (membru în Biroul Național Executiv al S.Ș.I.R.), prof. dr. Marcela Mrejeru și prof. Dorel Șorop.

Luni, 18 iulie, a avut loc festivitatea de deschidere a evenimentului, găzduită de Seminarul Teologic Ortodox „Cuvioasa Parascheva” de la Mănăstirea Agapia. După salutul organizatorilor (Asociația Profesorilor de Istorie din Neamț, în colaborare cu Societatea de Ştiinţe Istorice din România și Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Cluj-Napoca), profesorii de istorie au asistat la o şezătoare moldovenească autentică, pregătită de către elevii şcolii din comuna Vânători -Neamţ.

La Școala de Vară a Profesorilor de Istorie din România participă nume precum prof. univ.dr. Bogdan Murgescu de la Universitatea București,  prof. univ. dr. Toader Nicoară de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și director al Școlii Doctorale „Istorie. Civilizație. Cultură”, prof. Elena Preda- inspector școlar pentru disciplina istorie în cadrul ISJ Neamț și reprezentat al Asociației Profesorilor de Istorie din Neamț (A.P.I.N.), dr. Nicolae Mihai de la Institutul de Cercetări Socio – Umane „C.S. Nicolăescu- Plopșor” din Craiova, drd. Bogdan Vârșan  și lectorul univ. dr. Alexandru Murad Mironov de la Universitatea din București.

Introduși de copii în frumusețea obiceiurilor și tradițiilor românești, participanții la Școala de Vară au dat startul atelierelor și dezbaterilor sub genericul „Modernitatea românească în secolele XIX – XXI. Proiecte de ţară – patrimoniu – istorie – educaţie”. În prima zi dedicată întru totul istoriei au fost abordate teme precum „De la deziderat la proiect concretizat: România stat suveran și independent”,  „Realități, dificultăți și discontinuități”, „Turismul cultural-religios ca proiect de dezvoltare locală și națională”, „Românii și Europa: strategii de integrare și mecanisme identitare”.

În a doua zi a Școlii de Vară desfășurată în Ținutul Neamțului, cei peste 50 profesori de istorie, cercetători și doctoranzi participanti au fost găzduiți de Seminarul Teologic Ortodox Liceal „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț.

Activitățile au continuat aici cu  discuții pe marginea unor subiecte precum „Politica statului român privind românii din afara granițelor, în perioada interbelică și în al Doilea Război Mondial”. Aflându-se într-o instituție de mare tradiție duhovnicească, istorică și culturală, participanții la Școala de Vară a Profesorilor de Istorie din România au avut ocazia să asculte învățăturile pr. prof. Ioan Mihoc, directorul Seminarului Teologic Liceal „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. Și, cum principala sarcină a Bisericii rămâne edificarea culturii creștine, părintele Mihoc  a oferit grupului detalii importante despre Biserica „Sf. Ioan Iacob” situată în curtea Seminarului, singurul lăcaș de rugăciune din județul Neamț împodobit cu pictură exterioară.

Participanții la Școala de vară a Profesorilor de Istorie din România au fost atrași ca un magnet de istoria fabuloasă a zonei Târgu Neamț , unde încă se mai păstrează tradiții pitoricești și obiceiuri străvechi, iar numeroasele lăcașe de cult protejează comunitatea de rele.

Astfel, cei peste 50 de profesori de istorie, doctoranzi și cercetători au exploatat împrejurimile, conduși de setea de cunoaștere a detaliilor istorice. După vizite în colțul de rai numit Agapia și la Parcul Natural Vânători Neamț, au urcat la Cetatea Neamț. Aici, muzeograful Vasile Diaconu le-a oferit informatii istorice detaliate despre vestita fortăreață medievală.

Organizatorii Scolii de Vară a Profesorilor de Istorie din România au inclus în programul activităților și vizite la celelalte obiective turistice din zonă. Cu siguranță, frumusețea și unicitatea întâlnită în Ținutul Neamț îi va determina pe participanții la Școala de vară să revină ca turiști  în zonă, alături de familie sau prieteni.

Vasile Diaconu, muzeograful care întâmpină turiștii la Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț în cazul în care nu efectuează cercetări arheologice, a vorbit celor peste 50 de participanți la Școala de Vară a profesorilor de istorie din România despre Cercetarea arheologică desfășurată în județul Neamț, de la pionierat la tendințele mileniului III:

Programul Școlii de Vară S.Ș.I.R. – Agapia, 2016

Untitled-1

Programul Școlii de Vară S.Ș.I.R. – Agapia, 2016 (click AICI)

Școala de Vară S.Ș.I.R. – Agapia, 2016

piatra

Școala de Vară a SȘIR se va desfășura la Agapia, jud. Neamț, în perioada 18-23 iulie 2016, fiind organizată în colaborare cu Asociația Profesorilor de Istorie Neamț (APIN). Tema centrală va fi Modernitatea românească în secolele XIX-XXI. Proiecte de țară – Patrimoniu – Istorie – Educaţie. Conceptul Școlii de Vară a fost prezentat de doamna prof. Elena Preda, coordonator din partea APIN, de vicepreședintele SȘIR prof. dr. Toader Nicoară și de lect. dr. Andrei Florin Sora, membru al Biroului Național Executiv. Activitățile de formare clasice vor fi îmbinate cu forme interactive de pregătire, incluzând vizite de studiu la diverse obiective din județul Neamț. Participanții la școala de vară, în urma unei evaluări și certificări a competențelor profesionale dobândite, vor primi credite de formare şi dezvoltare profesională.

Pentru membrii SȘIR, taxa de participare va fi de 500 de lei (acoperă cazare 6 nopți, 3 mese/zi, mape & hand-out-uri, activitățile incluse în program; nu se acoperă: transportul participanților până la/de la Agapia). Suma se va depune prin transfer bancar în contul Societății de Științe Istorice din România, IBAN RO36RNCB0076029411430001, cu mențiunea „taxă de participare la Cursurile de Vară ale SȘIR (Agapia, 18-23 iulie 2016) pentru dl./dna. ……………., membru al filialei ………. a SȘIR”; copia documentului de certificare a depunerii sumei (sau a viramentului bancar) va fi transmisă prin e-mail în formă scanată pe adresa secretariat@ssir.ro, iar Secretariatul va confirma prin e-mail înregistrarea participării în limita numărului de 50 de locuri rezervate pentru membrii Societății de Științe Istorice din România. Data limită pentru plata taxei de participare este 30 iunie 2016.

Pentru informații suplimentare, persoana de contact este lect. dr. Andrei Florin Sora (telefon 0726916684, e-mail: secretariat@ssir.ro sau florinandrei.sora@istorie.unibuc.ro).

 La fel ca și în anii trecuți, Societatea de Științe Istorice din România va oferi 2 burse care vor consta în participarea gratuită la Școala de Vară (subvenție de 500 de lei, acoperind cazarea, masa și activitățile propriu-zise) și care vor fi acordate unui profesor din învățământul gimnazial și unui profesor din învățământul liceal, cu vârsta sub 35 de ani și calitatea de membri ai SȘIR. Acordarea burselor se va face în urma unui concurs, care va consta în două etape: 1) depunerea pe adresa secretariat@ssir.ro a unui dosar care să cuprindă: CV, scrisoare de intenție și recomandare a unuia dintre membrii conducerii filialei SȘIR din care face parte, până la data de 1 iulie 2016 (termen extins față de 25 iunie) și 2) interviu telefonic.

Semnal editorial

În curând, la o importantă editură din Iași va vedea lumina tiparului cartea CONTRIBUȚII LA O POSIBILĂ BIBLIOGRAFIE ISTORICĂ A GORJULUI, avându-l ca autor pe distinsul istoric Gheorghe Nichifor.

 Este reconfortant să constați că locuitorii acestui meleag nu-și dezmint statutul de oameni inteligenți și întotdeauna dornici de afirmare. Numele unora dintre ei nu vor putea fi niciodată ignorate din marea carte a spiritualității românești. Cu siguranță, lucrarea de față se dorește și un îndemn pentru generațiile prezente și viitoare de a purta cu demnitate făclia lucrului bine făcut, dar și un semnal împotriva celor care tratează cu superficialitate știința istorică.” (Ghe. Nichifor)

CARTE