Turneul național de lansare a cărții „Carol I al României. Un monarh devotat”, la Târgu-Jiu

Turneul de lansare a cărții „Carol I al României. Un monarh devotat”, scrisă de profesorul universitar doctor habilitat Sorin Liviu Damean, s-a bucurat în ultimele luni de atenția unui public avizat, cunoscător al subiectului, a cărui prezență, la fiecare lansare, confirmă interesul pentru reperele reale ale istoriei românești. Prin amplitudinea personalității personajului prezentat, erudiția autorului, seriozitatea și aplecarea spre trecut și mai ales cultura istorică a auditoriului, acest proiect editorial este o reușită deplină.

La Târgu-Jiu, cartea „Carol I al României. Un monarh devotat” s-a bucurat de prezența unui public numeros, autorități locale, istorici, cercetători, cadre didactice și militare în rezervă, fiind prezentată, în Sala Maură a Prefecturii Gorj, în cadrul unui Salon de carte istorică, vineri, 19 mai 2017. Alături de autor, la Târgu-Jiu s-a aflat și directorul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, istoricul Lucian Dindirică. 

Lucrarea pe care distinsul profesor și cercetător Sorin Liviu Damean o propune, se adresează atât specialiștilor, cât și cititorilor obișnuiți, pasionați de istoria modernă a României. A văzut lumina tiparului la sfârșitul anului 2016, în condiții grafice deosebite, la deja prestigioasa editură „Cetatea de Scaun” de la Târgoviște.

Cu o structură unitară, în șapte capitole, cartea „Carol I al României. Un monarh devotat” prezintă viața și activitatea lui Carol I, cel care, „ca tânăr prinț german, de numai 27 de ani, se hotărâse în 1866 să accepte o adevărată provocare lansată de reprezentanții elitei politice a României: sarcina dificilă de a conduce destinele unei patrii de sorginte latină, pe care nu o cunoștea și care se afla poziționată la porțile Orientului, o țară a contrastelor, cu un trecut cândva glorios, dar și cu un prezent marcat de statutul de vasalitate față de Sultanul otoman, cu aspirații occidentale, dar cu moravuri orientale. În cei 48 de ani de domnie, monarhul nu se va limita la un rol pasiv, decorativ, ci, dimpotrivă, se va implica activ în diferite sfere de activitate ale societății românești”, așa cum relatează istoricul Sorin Liviu Damean, în lucrarea sa.

„A fost Carol I unealta lui Dumnezeu?”

Despre cartea „Carol I al României. Un monarh devotat”, prof. univ. dr. Ion Bulei afirmă că: „Ceea ce ne propune profesorul Sorin Liviu Damean cu noua sa lucrare este o altă dovadă de mare seriozitate. Pentru că Domnia Sa este un om serios. Deopotrivă ca profesor şi cercetător. Scrisul său nu tresare ca apa unui pârâu de munte. E un scris care învăluie cuvintele, le aşterne peste, şi ceea ce iese în final e o poveste, povestea unui om, Regele Carol I, care conduce o ţară şi vede (vede el, dar vedem şi noi), cum creşte ţara în urma lui. Tentaţia de a spune că omul respectiv face totul e mare. O zice Carol însuşi în 1893: „Mă întreb, care ar fi fost configuraţia Europei, dacă eu n-aş fi venit în România? Această aserţiune sună ca o trufie (chiar e, n.n.), dar eu sunt convins că destinele popoarelor depind adesea doar de un singur om, care este, în acest caz, unealta lui Dumnezeu”. A fost Carol I unealta lui Dumnezeu? El o crede: „Poate şi altcineva ar fi putut să preia această misiune şi ar fi putut s-o ducă la capăt cu mai mult succes, dar mă întreb dacă ar fi avut răbdarea şi tenacitatea să ia asupra lui toată osteneala şi munca şi să suporte toate luptele şi adversităţile. O întreprindere atât de grea depinde adesea mai mult de temperament decât de capacitate”. Regele nostru apare astfel ca o fiinţă providenţială, „unsul lui Dumnezeu” din ev mediu, unii dintre contemporanii săi nevăzându-l ca pe o fiinţă normală, înzestrată cu sensibilitate. „Dar nu sunt decât un om”, îi spunea el unei americance care în apropierea Peleşului sărise într-o râpă, gata să-şi frângă gâtul numai pentru a avea privilegiul să strângă mâna unui rege. „Nu este oare curios că nimeni, nimeni nu pare să gândească că sunt şi eu om de carne şi sânge ca toată lumea?” Aici se înşela, confundându-i pe trepăduşii care umblau prin castelele regale, de la Peleş, Pelişor, Cotroceni sau Foişor, cu „toată lumea.

Un „veritabil model de om de stat”

Un „veritabil model de om de stat”, dovedind în dese rânduri echilibru, moderație, prudență sau cumpătare, Carol I s-a impus ca un monarh devotat țării și națiunii. În anul 2016, când s-au împlinit și 150 de ani de la „instituirea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen la Tronul României și a regimului monarhiei ereditare constituționale”, autorul lucrării, a consacrat iată, o lucrare biografică dedicată monarhului de origine germană care „nu s-a mulțumit cu cucerirea independenței, ci a căutat să sporească prestigiul statului român”.

Cartea pe care dl. profesor Sorin Liviu Damean o propune cititorilor, este rezultatul unor preocupări mai vechi în direcția subiectului tratat de domnia sa, concretizate de-a lungul timpului prin susținerea unei teze de doctorat, tipărirea unei lucrări monografice, numeroase studii și articole ce tratează „România modernă și monarhul care i-a condus destinele în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX”.

Sunt toate acestea, motive întemeiate pentru a vă invita să citiți o carte scrisă nu doar cu acribia specifică unui istoric reputat, ci și cu condeiul celui ce înțelege devotamentul unui monarh care „s-a închinat cu tot sufletul iubitului său popor, în mijlocul căruia el s-a găsit așa de fericit” (Testamentul Regelui Carol I).

Andrei POPETE-PĂTRAȘCU

Primul „Salon de carte istorică gorjeană”, 19 mai 2017

Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Jiu, Biblioteca Județeană „Christian Tell”, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale au organizat în cadrul Zilelor Municipiului Târgu-Jiu, prima ediție a Salonului de carte istorică gorjeană. Evenimentul s-a desfășurat vineri, 19 mai 2017, în Sala Maură a Prefecturii Gorj, în prezența oficialităților, istorici și cercetători gorjeni, cadre didactice și militare în rezervă, a unui public numeros iubitor de istorie.  Cu acest prilej au fost lansate și cărțile istoricilor Gheorghe Nichifor, Contribuții la o posibilă bibliografie istorică a Gorjului și Sorin Liviu Damean, Carol I al României. Un monarh devotat.

Evenimente dedicate iubitorilor de istorie, în cadrul Zilelor Municipiului Târgu-Jiu

Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj vă propune în cadrul Zilelor Municipiului Târgu-Jiu, organizate de către Primăria Municipiului Târgu-Jiu și Consiliul Local Târgu-Jiu, o serie de evenimente adresate iubitorilor de istorie:

Vineri. 19 mai 2017. ora 11.00.
Sala Maură a Prefecturii Târgu-Jiu
Lansarea cărților: Contribuții la o posibilă bibliografie istorică a Gorjului (autor: Gheorghe Nichifor) și Carol I al României. Un monarh devotat (autor: Sorin Liviu Damean).

Vineri. 19 mai 2017. ora 11.00.
Sala Maură a Prefecturii Târgu-Jiu
Salon de carte istorică gorjeană.

Sâmbătă. 20 mai 2017. ora 9.00
Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj
Concursul Regional „Moștenirea Magherilor”, ediția a IV-a.

afis

Raportul de activitate al Filialei Gorj S.Ș.I.R. 2016-2017

Coloana-Infinitului-Judetul-Gorj

În perioada 2016 – 2017, Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România a stabilit și întreținut relaţii de colaborare la nivelul judeţului, bucurându-se de sprijinul unor instituţii locale importante precum: Primăria Municipiului Târgu-Jiu şi Consiliul Local, Consiliul Judeţean Gorj, Prefectura Gorj, Muzeul de Istorie şi Arheologie „Alexandru Ştefulescu”, Serviciul Judeţean  al Arhivelor Naţionale Gorj, Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, Protoieria Târgu-Jiu, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj, Asociaţia Veteranilor de Război – Filiala Gorj, Centrul Judeţean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Gorj, Comandamentul Judeţean de Jandarmi Gorj, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județului Gorj, Asociația Școala Gorjeană.

Activitatea ştiinţifică a Filialei Gorj în intervalul 2016 – 2017 a fost una complexă şi variată, pe plan naţional şi judeţean, prin organizarea de simpozioane, schimburi de experienţă în domeniul didactic şi ştiinţific, editare cărţi, sesiuni omagiale, întâlniri cu elevii şi reprezentanţii comunităţii locale, Bisericii, presei etc. Totodată am fost prezenţe active la activităţile desfăşurate în plan naţional. În prezent filiala gorjeană numără 50 de membrii cotizanți.

Pentru o înţelegere corectă a evoluţiei noastre din ultimul an, vă propunem o tratare cronologică, pe acţiuni concrete, cu scurte comentarii, acolo unde este cazul.

În data de 14 ianuarie 2016, conducerea Filialei Gorj S.Ș.I.R. a organizat manifestările dedicate aniversării a 120 de ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu, manifestări organizate la Casa Memorială a eroinei, la Monumentul Eroilor din cartierul Vădeni, dar și la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”.

Curtea Casei Memoriale „Ecaterina Teodoroiu” a fost plină de elevi ai colegiului ce poartă numele „Eroinei de la Jiu” şi membrii ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu. Le-au fost alături, din partea Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, domnul Valentin Pătraşcu, publicistul Dorin Brozbă și alții, în cadrul unei manifestări de evocare a personalității Ecaterinei Teodoroiu.

Sub egida Filialei Gorj S.Ș.I.R., la Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” din comuna Ceauru-Bălești funcționează Cercul de Istorie „Antonie Mogoș”, a cărui activitate s-a materializat în luna ianuarie a anului trecut cu două simpozioane dedicate: Revoluției de la 1821 și Unirii Principatelor Române .

În luna aprilie a aceluiași an, la invitația Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, conducerea S.Ș.I.R. Gorj a participat la o vizită omagială la Cimitirul de Onoare din Târgu-Jiu, în cadrul Proiectului Educațional „Școala Altfel”, alături de peste 50 de membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”.

În luna mai 2016, profesorii Gheorghe Nichifor, Cornel Șomâcu și Dorel Șorop au făcut parte din juriul Concursului Județean de Istorie „Ion Micu Popescu”, desfășurat la Novaci, în parteneriat cu Societatea de Științe Istorice din România Filiala Gorj.

În data de 25 mai, 2016, Filiala Gorj S.Ș.I.R. a organizat Simpozionul Județean „Gorjul – vatră de istorie românească”, ediția a XXXI-a, dedicat personalității și operei istoricului gorjean Alexandru Ștefulescu. Programul a fost unul variat cuprinzând:

Raport de activitate al Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România, în perioada 2015-2016 – prof. dr. Gheorghe Nichifor.

Alexandru Ștefulescu, pionier al istoriografiei gorjene – prof. dr. Gheorghe Nichifor.

Istoricul constituirii Bibliotecii „Christian Tell” – prof. dr. Elena Cornoiu.

Relațiile politico-diplomatice și militare ale României cu Franța în Primul Război Mondial – lect. dr. Hadrian Gorun.

Partidul Comunist Român – Filiala Gorj 1945-1948 – prof. Elvis Istudorescu.

Secvențe din viața cotidiană a județului Gorj în mărturii ale vremii 1938-1958 – prof. dr. Dorina Nichifor.

Evoluția administrativă a Dobrogei 1878-1913 – dr. Valentin Pătrașcu.

Considerații privind evoluția vieții politice gorjene în perioada 1918-1938 – prof. Adriana-Simona Peptan.

Biserica din Vădeni. Trecut și prezent – prof. Andrei Popete-Pătrașcu.

Moștenirea Magherilor – prof. Cornel Șomâcu.

Colectivizarea pe Valea Gilortului (1949-1962), între memorie şi uitare – prof. Teodor Voicu.

Războiul din Răsărit și influența asupra raportului dintre Putere și Opoziție – prof. Vasile Udroiu.

Dezbatere cu tema: Rolul și ponderea istoriei în învățământul gimnazial și liceal (moderator: prof. Cristian Ciobanu, Inspector școlar ISJ Gorj)

În zilele de 27 şi 28 mai 2016 s-au desfăşurat la Bacău lucrările Consiliului Naţional S.Ș.I.R., Gorjul având trei reprezentanţi la nivelul acestei structuri care reprezintă toţi istoricii din România. Au fost reprezentate 25 din 29 de filiale la reuniunea S.Ș.I.R.  Reuniunea a fost prezidată de prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, preşedintele S.Ș.I.R., prof. dr. Bogdan Teodorescu, secretarul general SSIR şi prof. univ. dr. Alexandru Barnea, vicepreşedinte al S.Ș.I.R. Din partea Gorjului au participat la lucrări prof. dr. Dorina Nichifor-membru al Biroului Naţional Executiv al SSIR, Cornel Şomâcu, secretar general S.Ș.I.R. Gorj şi Marcela Mrejeru, membru în Biroul Executiv SSIR Gorj.

În ziua de 4 iunie 2016, sub egida S.Ș.I.R. Gorj, s-a desfășurat Concursul de istorie dedicat elevilor gorjeni: „Moștenirea Magheru”, ediția a III-a, în parteneriat cu Serviciul Județean Gorj al arhivelor Naționale, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și Asociația „Școala Gorjeană”.

În data de 26 iunie 2016, zi instituită prin lege drept Ziua Drapelului Naţional, conducerea Filialei Gorj a S.Ș.I.R., alături de membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” şi-au găsit timp pentru a marca importanţa deosebită a acestei zile, uitată de cei mai mulţi dintre români, mergând la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” şi la Monumentul Eroilor din cartierul Vădeni, manifestând interes pentru valorile naţionale, de înţelegere şi respectare a acestora.

Mai mult, cu ocazia vizitării Monumentului Eroilor din Vădeni, Filiala Gorj a S.Ș.I.R. și membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” au înlocuit și în acest an drapelul afectat de uzură, de pe catarg, cu un tricolor nou.

În perioada 18 – 23 iulie 2016, s-a desfășurat la Agapia, Școala de Vară a Societății de Științe Istorice din România. Activitățile de formare clasice au fost îmbinate cu forme interactive de pregătire, incluzând vizite de studiu la diverse obiective din județul Neamț. Participanții la școala de vară, în urma unei evaluări și certificări a competențelor profesionale dobândite, au primit credite de formare şi dezvoltare profesională. Din partea filialei Gorj a participat la aceste cursuri: prof. dr. Dorina Nichifor (membru în Biroul Național Executiv al S.Ș.I.R.), prof. dr. Marcela Mrejeru și prof. Dorel Șorop.

Introduși de copii în frumusețea obiceiurilor și tradițiilor românești, participanții la Școala de Vară au fost prezenți la ateliere și dezbateri sub genericul „Modernitatea românească în secolele XIX – XXI. Proiecte de ţară – patrimoniu – istorie – educaţie”, abordând teme precum: „De la deziderat la proiect concretizat: România stat suveran și independent”,  „Realități, dificultăți și discontinuități”, „Turismul cultural-religios ca proiect de dezvoltare locală și națională”, „Românii și Europa: strategii de integrare și mecanisme identitare”.

În cadrul Școlii de Vară a Societății de Științe Istorice din România desfășurată în acest an în județul Neamț, la Agapia, au fost decernate premiile Societății pentru cele mai bune apariții editoriale ale membrilor S.Ș.I.R.Lucrarea „Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1954 – 1958)”, scrisă de istoricii Gheorghe și Dorina Nichifor, apărută la Iași, în anul 2015, a fost distinsă cu Premiul „A.D. Xenopol”.

Sâmbătă, 6 august, în zi de sărbătoare, „Schimbarea la față a Domnului”, în prezența unui public ales, oaspeți din Valea Jiului, reprezentanți ai clerului, locuitori ai comunei Schela, au fost sfințite două monumente ridicate în memoria lui Dincă Schileru și Nicolae Pătrășcoiu, fii ai localității. Inițiatorul acestui moment comemorativ a fost distinsul prof. univ. Ion Dijmărescu, născut în satul Arsuri, cel care alături de soția sa, dr. Rodica Dijmărescu, a eternizat numele celor două personalități. La eveniment a participat și conducerea S.Ș.I.R. Gorj, prin istoricii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor și Andrei Popete-Pătrașcu, autori ai lucrării „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului”, carte apărută în trei ediții.

În ziua de 14 august 2016, Poiana lui Mihai Viteazul din Schela Gorjului a găzduit o nouă ediție a manifestării cultural-istorice „Pelerinaj de suflet românesc la Poiana lui Mihai. Pohta ce-am pohtit”. Cunoscută ca locul unde s-a oprit Mihai Viteazul în toamna anului 1600, pentru ultima dată înainte de a trece în Transilvania şi apoi a merge la Viena, „Poiana lui Mihai” este astăzi nu doar un loc de popas pe drumul ce leagă Schela Gorjului de Vulcanul Hunedoarei. Ca în fiecare an filiala gorjeană a Societății de Științe Istorice din România s-a numărat printre oraganizatorii evenimentului, fiind prezenți la eveniment prof. dr. Gheorghe Nichifor, președintele S.Ș.I.R. Gorj și prof. Andrei Popete Pătrașcu.

În data de 22 august 2016, conducerea S.Ș.I.R. Gorj, alături de Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” din Târgu-Jiu, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județului Gorj, Consiliul Școlar al Elevilor Colegiului Național ,,Ecaterina Teodoroiu”, Asociația „Școala Gorjeană”, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Asociația Cercetașilor Tradiționali din România – Unitatea „General Dragalina” Târgu-Jiu, au marcat ziua de 22 august 2016, prin organizarea activității comemorative „In memoriam Ecaterina Teodoroiu. 99 de ani de la moartea Eroinei de la Jiu”.

La acțiunea comemorativă desfășurată la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu și Mausoleul eroinei, din centrul municipiului Târgu-Jiu, au luat parte elevi de la Colegiului Național ,,Ecaterina Teodoroiu” și Colegiul Național ,,Spiru Haret”, alături de cadre didactice, istorici, cadre militare în rezervă și cercetași. Atât cei de vârste mai mici, cât și cei mari, au participat la o veritabilă lecție de istorie în aer liber, aflând o serie de informații care le-au îmbunătățit cunoștințele despre cea care a fost eroina de la Jiu. Chiar și turiștii aflați în acel moment la casa memorială a Ecaterinei Teodoroiu au asistat la acțiune și, așa cum ne-au mărturisit, s-au putut transpune, preț de câteva momente, în timpurile de acum aproape 100 de ani.Au luat cuvântul: prof. Andrei Popete Pătrașcu din partea Filialei Gorj S.Ș.I.R., prof. Valentin Pătrașcu de la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, prof. Ion Pința din partea Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județului Gorj, Andreea Geamantan (Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” din Târgu-Jiu) și Alexandra Vulpe (Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”). Prezentă la eveniment a fost și doamna Luminița Dragomir, strănepoată a eroinei Ecaterina Teodoroiu.

Acțiunea comemorativă s-a încheiat printr-un moment artistic susținut de câteva eleve ale Colegiului Național ,,Spiru Haret”, coordonate de domnul profesor Ion Pința, precum și depunerea a două coroane de flori la Semnul Aducerii Aminte amplasat la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”.Manifestarea a fost urmată de un marș comemorativ în centrul orașului, până la mausoleul Ecaterinei. Pentru a-și arăta respectul față de cine a fost și ce înseamnă astăzi Ecaterina Teodoroiu, organizatorii evenimentului au depus o coroană de flori la mormântul acesteia, în prezența prefectul Județului Gorj, domnul Gheorghe Paraschivu.

În data de 26 august 2016, s-a desfăşurat la Târgu-Jiu o activitate de comemorare a eroilor căzuți la datorie în Primul Război Mondial, prin rostirea solemnă a numelor acestora, acțiune la care au fost prezenți și reprezentanți ai S.Ț.I.R. Gorj: prof. Cornel Șomâcu, prof. Șorop Dorel și prof. Andrei Popete-Pătrașcu. Iniţiativa a aparținut Ministerului Apărării Naţionale, ca urmare a Hotărârii Guvernului României nr. 821/2015, cu completările ulterioare, privind aprobarea Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial. Ulterior, la propunerea prim-ministrului, Preşedintele României a acordat Înaltul Său Patronaj evenimentelor care urmează a fi desfăşurate în acest context.

Manifestări similare s-au desfășura și în alte orașe ale țării, între orele 09:30 – 11:30, unde vor avea loc, simultan, slujbe de pomenire, iar personalităţi militare, ale vieţii culturale, politice şi sociale, militari răniţi în teatrele de operaţii şi cetăţeni vor da citire, succesiv, unor liste ce cuprind nume de eroi, în cadrul ceremoniei de „Rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial”.

În ziua de 27 august 2016, președintele Filialei Gorj a S.Ș.I.R. a fost prezent la manifestările organizate în Pasul Vâlcan, alături de înalte oficialități din județele Gorj și Hunedoara. Aici, la cota 1612, a fost dezvelit Memorialul dedicat împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război mondial.

În luna septembrie a anului trecut, Filiala Gorj a S.Ș.I.R. a participat la Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești, la o manifestare care a marcat centenarul intrării României în prima conflagrație mondială. În parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Bălești, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județului Gorj, Asociația Județeană Gorj a Veteranilor de Război, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” din Târgu-Jiu și Asociația „Școala Gorjeană”, Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești a găzduit acțiunea: „Eroii Băleștiului în Primul Război Mondial”. Au lua parte la manifestare alături de istorici, cercetători, cadre militare în rezervă și veterani, profesori, elevi și membri ai Cercului Cultul Eroilor din cadrul Școlii Gimnazială „Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești.

În ziua de 9 octombrie 2014, Filiala Gorj a S.Ș.I.R. a fost alături de elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” din Ceauru-Bălești, marcând „Ziua Holocaustului”, printr-un simpozion cu tema „Reflecții despre Holocaust” și o sesiune de comunicări adresată elevilor.

Profesorii de istorie Cornel Șomîcu și Dorel Șorop din partea S.Ș.I.R. Gorj, alături de prof. Adelin Ungureanu, de la Palatul Copiilor din Târgu-Jiu, sunt cei care i-au ajutat pe elevi să înţeleagă această pagină neagră a istoriei omenirii.

În cadrul proiectului de aducere în atenţie a ceea ce s-a întâmplat cu evreii în timpul Holocaustului, profesorii coordonatori au precizat că: „o acţiune menită să omagieze memoria victimelor Holocaustului este, înainte de toate, o dezbatere teoretică cu privire la ideologiile care au susţinut această manifestare rasistă şi apoi este vorba despre o componentă practică ce vrea să implice elevii în realizarea de materiale documentare cu privire la această problemă extrem de importantă a istoriei umanităţii”.

Elevii au arătat un real interes pentru această temă, fiind impresionaţi de soarta pe care evreii au avut-o în timpul Holocaustului.

Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, alături de membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” au omagiat pe data de 14 octombrie 2016 eroica apărare a orașului Târgu-Jiu, participând la o reconstituire militară a bătăliei, organizată de către Asociația „Tradiția Militară”.

Luni, 22 decembrie 2016, în cadrul manifestărilor dedicate celor 27 de ani de la evenimentele din 1989, la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu s-a desfășurat evenimentul de comemorare a Eroului martir sublocotenent Mihai Cristian Oancea. Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului Național, în prezența familiei eroului, a mamei și surorii acestuia, a conducerii Societății de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala „Tudor Vladimirescu” Gorj, a Cercului Cultul Eroilor C.N.E.T., Asociației Cercetașilor Tradiționali – Unitatea „General Dragalina”, a zeci de elevi și cadre didactice. 

Ceremonialul omagial a continuat cu o alocuțiune rostită de prof. dr. Gheorghe Nichifor, președinte al Societății de Științe Istorice din România – Filiala Gorj. Manifestarea s-a încheiat cu intonarea Imnului Eroilor și ceremonialul depunerii coroanelor de flori la bustul Eroului Martir sublocotenent Mihai Cristian Oancea, căzut la datorie în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 la unitatea sa militară de la Sibiu.

În prima parte a lunii ianuarie 2017, membrii S.Ș.I.R. Gorj au participat la activitățile dedicate omagierii eroinei Ecaterina Teodoroiu și au coordonat la Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești, județul Gorj,  în data de 22 ianuarie 2017, un simpozion și un concurs de istorie pentru elevi, dedicat aniversării a 158 ani de la Unirea Principatelor Române.

În ședința din 30 ianuarie 2017 a Consiliului Județean Gorj a fost votată propunerea consilierului județean Gh. Nichifor, președintele Filialei Gorj a S. Ș. I. R., ca anul 2017 să devină „Anul Ecaterina Teodoroiu”, ce va fi marcat printr-o serie de manifestări omagiale și culturale.

În data de 27 aprilie 2017, în incinta Universității din Craiova, în prezența unui numeros public iubitor de istorie (academicieni, prelați, cercetători, arhiviști, muzeografi, scriitori, ofițeri, profesori, studenți etc.), a fost lansat volumul omagial dedicat istoricului craiovean Dinică Ciobotea. Volumul a fost alcătuit coordonat și îngrijit prin strădania domnilor Constanțiu Dinulescu și Eugen Petrescu. Din partea Filiaei Gorj S.Ș.I.R. au fost prezenți la eveniment prof. dr. Gheorghe Nichifor, prof. dr. Dumitru Cauc și dr. Valentin Pătrașcu.

În data de 20 mai 2017, Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Gorj s-a numărat printre partenerii Proiectului educativ „Moştenirea Magherilor” și a Concursului de istorie cu tema „Contribuţii ale generalului Gheorghe Magheru la făurirea României Moderne”. Proiectul educativ regional „Moștenirea Magherilor” se află la ediția a IV-a și se desfășoară sub forma unui concurs organizat de Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” Ceauru, Bălești, Gorj în colaborare cu urmașii familiei Magheru (inginerul Vlad Magheru), Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Universitatea din Petroșani, Primăria Municipiului Târgu-Jiu,  Asociația „Școala Gorjeană”, Fundația Cultural-Științifică „General Gheorghe Magheru”, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”, Primăria și Consiliul Local Bălești.

În data de 27 aprilie 2017, în incinta Universității din Craiova, în prezența unui numeros public iubitor de istorie( academicieni, prelați, cercetători, arhiviști, muzeografi, scriitori, ofițeri, profesori, studenți etc.), a fost lansat volumul omagial dedicat istoricului craiovean Dinică Ciobotea. Volumul alcătuit coordonat și îngrijit prin strădania domnilor Constanțiu Dinulescu și Eugen Petrescu. Din partea Filiaei Gorj S.Ș.I.R. au fost prezenți la eveniment prof. dr. Gheorghe Nichifor, prof. dr. Dumitru Cauc și dr. Valentin Pătrașcu.

În data de 31 mai 2017, Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu se va desfășura simpozionul județean „Gorjul – vatră de istorie românească”, cu tema: „100 de ani de la moartea eroinei poporului român: Ecaterina Teodoroiu” (ediția a XXXII-a, desfășurat sub egida S.Ș.I.R. Gorj). Pe lângă comunicări va fi vizionat filmul documentar „Ecaterina Teodoroiu – eroina poporului român”, realizat anul acesta de publicistul gorjean Dorin Brozbă.

2016 – 2017 s-a dovedit și o perioadă prolifică din punct de vedere publicistic și editorial. Membrii Filialei Gorj S.Ș.I.R. au publicat zeci de articole în reviste de specialitate sau presa locală și au văzut lumina tiparului lucrări precum: „Contribuții la o posibilă bibliografie istorică a Gorjului”, autor Gheorghe Nichifor, „Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1959 – 1965)”, autori Gheorghe Nichifor și Dorina Nichifor, „Gorjul și revoluția maghiară din 1956”, autor Gheorghe Nichifor, „Monografia comunei Negomir”, vol. I – II, autor Dumitru Cauc, „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului” (ediția a III-a, revăzută și adăugită), autori Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete Pătrașcu.

În cadrul Emisiunilor „Viața în Gorj” și „Școala Gorjeană” realizate de prof. Cornel Șomâcu în cadrul postului NSAT TV , din partea S.Ș.I.R. Gorj au participat în decursul perioadei 2016 – 2017, prof. dr. Gheorghe Nichifor, prof. dr. Marcela Mrejeru, prof. Teodor Voicu și prof. Andrei Popete-Pătrașcu, aceștia atrăgând atenția asupra faptului că judeţul Gorj beneficiază de un patrimoniu istorico-cultural de o valoare inestimabilă, din nefericire autorităţile gorjene nu fac suficient pentru conservarea acestuia. Dacă în unele cazuri eforturile Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” au dat roade, iar obiectivele respective se află într-o stare acceptabilă pentru vizitare turistică – Casa memorială „Tudor Vladimirescu” Vladimir, Casa memorială „Constantin Brâncuşi” Hobiţa, Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” ş.a., în alte cazuri vestigii importante de istorie riscă să dispară, câteva exemple Casa „Iosif Keber” Târgu-Jiu, Casa „Moangă” Târgu-Jiu, Casa „Moangă-Pleşoianu” Săcelu, Casa „Dincă Schileru” Bâlteni şi multe altele.

De asemenea, S.Ș.I.R. Gorj susține activitățile desfășurate de către membrii A.N.C.E. „Regina Maria”, Filiala județului Gorj, o parte dintre aceștia activând în ambele asociații.

În cadrul emisiunilor radio-tv, în presă (ziarele „Vertical” și „Gorjeanul”, revista „Gorjul eroic”), ne putem mândri cu acţiuni reuşite, având un impact remarcabil la publicul ascultător şi cititor, datorită diversităţii, actualităţii şi spiritului modern în care se lucrează. Sunt deplasări frecvente în teritoriu, documentarea implicând cooperare cu factorii locali. Aceasta ne permite conturarea unei imagini vizibile în rândul opiniei publice din Gorj, care ştie deja în ce constă activitatea Filialei Gorj a S.Ş.I.R.

Precizăm că toate acţiunile noastre s-au bucurat de aprecieri în rândul mass-mediei locale, alături de care avem o colaborare fructuoasă și pot fi vizualizate pe siteul http://www.ssirgorj.wordpress.com.

Mai 2017

În curând: Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului, ediția a III-a, revăzută și adăugită

 

carte-nichifor

În memoriam Vintilă Purnichi

Societatea de Științe Istorice din România anunță cu adâncă tristețe moartea profesorului Vintilă Purnichi, președintele filialei noastre de la Câmpulung.

Născut în urmă cu 75 de ani la Cetățeni în județul Argeș, a absolvit cursurile Facultății de Istorie și ulterior, vreme de peste 30 de ani a fost încadrat în învățământul preuniversitar. A intrat în SSIR la începutul anilor 1970 și s-a remarcat imediat. Avea să o facă cu prisosință cu deosebire în ultimii ani când a reînființat în 2006 Filiala SSIR de la Câmpulung. Calitățile sale organizatorice, dar și interesul pentru cercectarea științifică și activitatea didactică l-au caracterizat până la sfârșit.

La Câmpulung, SSIR a avut cei mai mulți membri, simpozioane și reuniuni profesionale de calitate și chiar o revistă pe care Vintilă Purnichi nu a ezitat să o tipărească pe cheltuiala sa. În viața de fiecare zi atrăgea jovialitatea sa precum și puterea de a încheia chiar și o conversație decent contradictorie cu zâmbetul pe buze.

Era interesat de tot ce i se părea nou și își nota scrupulos orice informație aflată la școlile noastre de vară pentru ca mai apoi, luxuriantele sale descrieri din SAI să te ajute să redescoperi, deși participai alături de el, o activitate ale cărui înțelesuri deveneau evidente abia acum. Altfel, el a trăit ducând la capăt o misiune și felul în care și-a îndeplinit îndatoririle a dovedit-o cu prisosință.

Pentru SSIR dispariția sa este o mare pierdere. Amintirea dedicației sale și a energiei depuse pentru activitatea Societății rămân o prețioasă sursă de inspirație pentru prezent și mai cu seamă pentru viitor.

Bogdan Teodorescu, secretar general al SSIR

„Moștenirea Magherilor” a ajuns la ediția a IV-a

Judeţul Gorj găzduieşte în luna mai  a acestui an, Proiectul educativ „Moştenirea Magherilor” aflat în CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE REGIONALE ȘI INTERJUDEȚENE. Proiectul educativ presupune organizarea unui Concurs de istorie cu tema „Contribuţii ale generalului Gheorghe Magheru la făurirea României Moderne”.

Proiectul educativ regional „Moștenirea Magherilor” se află la ediția a IV-a și se desfățoară sub forma unui concurs organizat de Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” Ceauru, Bălești, Gorj în colaborare cu urmașii familiei Magheru (inginerul Vlad Magheru), Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Universitatea din Petroșani, Primăria Municipiului Târgu-Jiu,  Asociația „Școala Gorjeană”, Fundația Cultural-Științifică „General Gheorghe Magheru”, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”, Primăria și Consiliul Local Bălești.

Concursul se adresează elevilor din clasele V-VIII. Fiecare școală participă cu un echipaj constituit din 3 elevi ai aceluiaşi an de studiu sau din ani de studiu diferiţi.

Concursul cuprinde 2 probe: Întocmirea unei lucrări din tematica propusă de maximum 10  pagini cu aparat critic, bibliografie şi anexe,  prezentată de fiecare echipaj înscris în concurs (prezentare în Power Point ); A doua probă constă în 20 de întrebări grilă (itemi obiectivi şi semiobiectivi) formulate din bibliografia recomandată. Nerespectarea acestor cerinţe duce la descalificare.

Concursul  se desfăşoară la Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” pe data de 20 mai 2017. În prealabil, școlile care doresc să participe la concurs se vor înscrie la adresa de e-mail scoalaceauru@yahoo.com sau somicucornel@yahoo.com.

Se acordă 3 premii şi 3 menţiuni. Se pot acorda şi premii speciale în funcţie de rezultatele obţinute în cadrul concursului. Toţi elevii participanţi vor primi diplome de participare.

afis new

În timpul primei bătălii de la Jiu, din toamna anului 1916, la Târgu-Jiu s-a aflat un colonel francez, delegat al Misiunii Militare Franceze în România

De curând, graţie preotului Doru Drăghici, un iubitor al trecutului şi istoriei Gorjului, cel care de-a lungul timpului ne-a pus la dispoziție numeroase cărți și documente vechi, am intrat în posesia unor informații referitoare la prezența unui colonel francez în desfășurarea operațiunilor militare din timpul Primului Război Mondial, în zona de nord a Târgu-Jiului, pe vremea aceea, comuna Vădeni.

Domnia sa ne-a oferit de această dată o carte document, apărută la sfârșitul anilor douăzeci ai secolului trecut, scrisă de gen. G.A. Dabija: Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol. II, la Editura Ig. Hertz, din București.

Din paginile cărții, care păstrează amprenta celor mai bine de 80 de ani scurși de la apariția sa, am aflat că în timpul primei bătălii de la Jiu (10/23 octombrie – 16/29 octombrie 1916), în Vădenii Gorjiului s-a dispus funcționarea „centrelor de reîmprospătare a munițiilor”, astfel încât companiile și detașamentele batalioanelor aflate în dispozitiv în zona de nord a județului, comandate de col. Jippa, lt. col. Coandă și col. Obogeanu, au trecut pe aici pentru a-și suplimenta rezervele de muniție. Pe lângă acest centrul de reîmprospătare a munițiilor, la Vădeni a funcționat și comandamentul Grupului Jiu, condus la acea dată de colonelul Ioan Anastasiu, postul de ajutor sanitar și ambulanțe.

Alături de col. I. Anastasiu, la Vădeni, pe întreaga desfășurare a operațiunilor militare s-a aflat și col. francez Fain, delegatul Marelui Cartier General, pe lângă Armata I-a, din partea Misiunii Militare Franceze conduse de generalul H. Berthelot. Să precizăm că Misiunea Militară Franceză se referă la numele a două detașamente cu personal militar și civil trimise de Franța în România, pentru consilierea, sprijinirea și instruirea unităților și autorităților militare române în timpul Primului Război Mondial.

Colonelul francez Fain, alături de soldații români

Iată ce scria colonelul I. Anastasiu, în data de 14/X, ora 21,45, în Ord. Oper. No. 120 pentru ziua de 15/X, de la comandamentul Grupului Jiu, de la Vădeni: „În urma vrednicului atac de astăzi al trupelor noastre, inamicul a fost respins. Pentru a continua în mod desăvârșit succesul zilei de astăzi am toată încrederea că mâine bravele noastre trupe vor continua victoria, izgonind pe vrăjmaș din Vălari și Schela, adică a ne ridica pe înălțimi de unde cu cea mai mare ușurință vom putea izgoni pe vrăjmaș de tot, din țară. În acest scop ordon: Mâine, la 15/X/1916 ora 10 a.m. se va relua mișcarea ofensivă spre Nord. (…) Cer tuturor comandanților de unități a însufleți pe oameni, în vederea atingerii scopului acțiunei de mâine, precum și li se atrage atențiunea că dacă astăzi s-a recurs la împușcarea pe dată a fugarilor, a fost a-i prevesti pe cei care vor mai gândi că pot să fugă depe câmpul de luptă, că moartea îi așteaptă cu siguranță, pe când luptând vitejește, pot să fie numiți bravi și vrednici de numele de român. Pe timpul luptei mă voi găsi la Vădeni. Centrele de reîmprospătare a munițiilor va fi la Vădeni.” (G.A. Dabija, Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol. II, p. 414-415)

În aceeași noapte de 14 spre 15 octombrie 1916, col. francez Fain, trimitea de la Vădeni, atât Armatei a I-a, cât și generalului Berthelot la Marele Cartier, următoarea telegramă: „Pentru continuarea succesului operațiunilor și spre a fi o unică directivă de conducere, rog a dispune ca colonelul Anastasiu sub comanda căruia s-a obținut acest succes, să fie numit comandant al Diviziei a I-a!” (Ibidem, p. 415)

Ca urmare a telegramei semnate de colonelul francez, se primea următoarea comunicare: „Din Înalt Ordin, colonelul Anastasiu Ioan, se numește comandant al Diviziei a I-a. M.S. Regele adresează mulțumiri comandantului și Grupului Jiu pentru victoria de astăzi!” (Ibidem, p. 416)

Precizăm cititorilor noștri că prezența colonelului francez Fain în Gorj nu a fost singulară, în luna noiembrie a anului 1918, la Târgu-Jiu aflându-se un alt colonel francez pe nume Cagin. De numele acestuia se leagă un alt episod, pe care îl vom relata în curând.

prof. Andrei Popete Pătrașcu

carte

Euroclio oferă 3 burse pentru participarea la Conferința Anuală (2017)

24th-euroclio-annual-conference-2000x600

Așa cum anunțasem, Euroclio va organiza în perioada 2-7 aprilie în Donostia-San Sebastian (Spania) cea  de-a 24-a Conferință Anuală. Tema din acest an este “Intersections: How can History Education Change Today?”

Euroclio oferă 3 burse care acoperă toate cheltuielile (transport, participare la conferință, cazare pentru 6 nopți). Pentru obținerea unei burse pot aplica și membrii SSIR care îndeplinesc următoarele condiții:

– cunosc bine limba engleză;

– au experiență didactică, în special în predarea istoriei;

– sunt dispuși să-și împărtășească propria experiență cu colegii din întreaga Europă;

– participă activ într-o asociație membră a Euroclio (în cazul de față, SSIR);

– au dificultăți de ordin financiar în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor pentru conferință;

– pot disemina în mod concret rezultatele conferinței Euroclio, în special cele legate de proiectul “Decisions and Dilemmas II” (proiect care va fi lansat de Euroclio la această conferință și prin intermediul căruia se oferă aceste 3 burse);

– au avut oportunități limitate de a participa la conferințele anterioare ale Euroclio.

Cei care doresc să candideze pentru aceste burse o pot face completând o aplicație electronică care poate fi găsită aici.

Termenul limită este 13 februarie, ora 23:59.

Mult succes!

158 de ani de la Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească.

Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate române, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii.

Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

„Jur în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa Ţării mele, că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Patriei, că voi fi credincios constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie ajutor!” (Alexandru Ioan Cuza)

a-i-cuza