Se întâmplă în România…

BUSTUL GENERALULUI ION CULCER

FURAT DE PE SOCLU

Bustul fostului comandant al Armatei  Române din timpul Primului Război Mondial, Ion Culcer, a fost furat, în urmă cu câteva zile, din cimitirul eroilor de la Târgu Jiu. Monumentul, care avea aproximativ  1,3 metri înălţime fără soclu, era realizat din bronz, de unul dinte cei mai mari sculptori români ai secolului trecut, Oscar Severin. Bustul cântărea peste o tonă, fiind nevoie de mai multe persoane şi măcar o căruţă, pentru a fi dat jos şi transportat, dar hoţii n-au întâmpinat nici o problemă, pentru că cimitirul nu are pază.

Monumentul lui Ion Culcer, instalat în anul 1920, era elementul central din Cimitirul Eroilor de la Târgu Jiu, la care, în fiecare an, erau depuse coroane de flori, dar în urmă cu câteva zile, când cineva din familie s-a dus să-i pună o lumânare la mormânt l-a găsit vandalizat.  Rudele sunt cu atât mai supărate, cu cât, în urmă cu câţiva ani, s-a furat placa de bronz cu inscripţia, aceasta fiind înlocuită cu alta de marmură.

Poliţia a înregistrat dosarul de furt cu autori necunoscuţi, pe 12 martie 2010, după cum a declarat inspector principal Daniel Tică, dar cercetările continuă, până în prezent cazul nefiind soluţionat.

Gheorghe Nichifor, vicepreşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România şi-a exprimat indignarea în legătură cu această situaţie şi a cerut intervenţia rapidă a autorităţilor pentru recuperarea bustului , înainte ca acesta să fie înstrăinat, deteriorat, sau chiar topit şi vândut la fier vechi. Acest apel e cu atât mai important, cu cât bustul generalului Ion Culcer este înscris pe lista oficială a monumentelor istorice din România, la poziţia 486 GJ-IV-m-B-09481.

 Primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, spune că cimitirul eroilor se află în administrarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, iar reprezentanţii respectivei instituţii au defuzat să-l transmită primăriei spre pază şi administrare, deşi s-au făcut mai multe adrese oficiale în acest sens.

Doi colonei şi-un donator înghesuie numele generalului pe placa de identificare a monumentului. Deşi nu a găsit soluţia să asigure paza în cimitirul eroilor,  preşedintele Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, filiala Gorj, a avut grijă să nu fie uitat. Şi asta  nu oricum. Întrucât s-a preocupat să pună o altă placă  de identificare pe monumentul lui Ion Culcer, după  ce cea de bronz a fost furată, colonelul în rezervă Costinel Loga s-a trecut sub numele generalului, alături de cel al donatorului plăcii şi al unui alt „iniţiator”, colonel în rezervă ca şi el.  Ca să nu mai spunem că prin „donată” se poate înţelege că e vorba despre întregul monument, bust, sau statuie, cum îşi poate închipui cineva. Nici prin cap nu ţi-ar trece că trei oameni s-au trecut pe placa de identificare a unui mare erou al neamului, sub numele lui, pentru care a fost ridicat un bust impozant, doar pentru că doi au avut iniţiativa instalării unei noi plăci şi al treilea a donat-o.

Colonelul în rezervă Costinel Loga nu a putut fi contactat, pentru un punct de vedere oficial, acesta apărând, de regulă,  numai la ceremoniile de depunere de coroane.

Generalul de origine gorjeană a condus Armata Română în timpul Primului Război Mondial şi a fost chiar ministru în primul guvern Averescu (ianuarie-martie 1918). Ion Culcer s-a născut la 29 iulie 1853 la Târgu-Jiu ca al patrulea fiu al doctorului Dimitrie Culcer şi al Anicăi Otetelişanu. A ales cariera militară încă de tânăr ca absolvent al Şcolii Militare şi locotenent în Războiul de Independenţă. După războiul din 1877-1878 îşi va continua studiile la Şcoala Politehnică din Paris şi Şcoala de Aplicaţie de la Fontainbleau. A promovat fiecare grad militar şi funcţie până la cea de inspector general al Armatei Române.

În timpul Primului Război Mondial el va fi numit la început la comanda Armatei I. Încă din 1914 fusese unul dintre cei care militaseră pentru neutralitate deoarece cunoştea situaţia dezastruoasă a armatei, slab echipată şi înarmată, dar cu toate acestea stătuse totdeauna departe de patimile politice. Până şi participarea noastră la război fusese văzută diferit de generalul gorjean, el militând pentru o ofensivă în sud şi o joncţiune cu grecii şi englezii şi o apărare pe Carpaţi până la marele moment. Concepţia sa militară nu a fost însuşită dar s-a văzut că nu greşise când anticipase că România nu putea lupta pe două fronturi cu doar 600 000 de soldaţi.

După Război a fost senator într-o legislatură şi preşedinte al Asociaţiei Generale a Ofiţerilor în Rezervă. A murit în septembrie 1928.

PROF. DRD. CORNEL ŞOMÎCU

în „VERTICAL”, an VI, nr. 217, din 17 martie 2010.

Reclame

Simpozion Gheorghe Chiţu: avocat, primar, ministru, om politic, om de cultură, figură marcantă a României

Sâmbătă, 6 martie 2010, prof. dr. Dorina Nichifor (Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România) va lansa cartea GHEORGHE CHIŢU – REPREZENTANT AL LIBERALISMUL MODERN DIN ROMÂNIA (Edit. Sitech, Craiova, 2009) în cadrul Simpozionul Gheorghe Chiţu: avocat, primar, ministru, om politic, om de cultură, figură marcantă a României, organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România – Baroul Dolj. Alături de preşedintele Filialei Gorj a S.Ş.I.R. – prof. dr. Gheorghe Nichifor şi prof. Andrei Popete-Pătraşcu, şi-au anunţat prezenţa la eveniment şi membrii Filialei Dolj a S.Ş.I.R. – prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean şi prof. univ. dr. Dinică Ciubotea.  Simpozionul va fi moderat de prof. univ. dr. av. Ion Turculeanu – Decanul Baroului Dolj.