155 de ani de la naşterea istoricului Alexandru Ştefulescu

     Marele istoric al Gorjului, Alexandru Ştefulescu, de numele căruia se leagă înfiinţarea primului muzeu de istorie din Gorj, zeci de cărţi, sute de studii şi mii de articole despre trecutul şi istoria judeţului de pe Jiul de Sus, era bine cunoscut de contemporanii săi, cel puţin de gorjeni şi de oamenii de ştiinţă din ţară. Lucrările ce le-a semnat de-a lungul a peste un sfert de veac, celelalte activităţi desfăşurate pe tărâmul culturii şi învăţământului au contribuit la creşterea prestigiului său. Locuitorii acestui meleag au conştiinţa locului şi rolului său în viaţa ştiinţifică şi culturală a ţării şi îi omagiază cu diferite ocazii memoria. 

     Anul acesta, pe 24 martie, se împlinesc 155 de ani de la naşterea lui Alexandru Ştefulescu. Bun cunoscător al vieţii şi operei sale, istoricul Gheorghe Nichifor, autor al lucrării „Alexandru Ştefulescu – un destin în slujba istoriei”, apărută la Editura „Scrisul Românesc” din Craiova, în anul 2007, remarca faptul că „istoriografia gorjeană a fost dominată de creaţia lui Alexandru Ştefulescu, cercetător prolific, a cărui operă, timp de peste un secol, nu a putut fi depăşită, nici măcar egalată. Spirit erudit, capabil de însemnate eforturi intelectuale, el se înscrie în contextul generaţiei sale, de propăşire şi progres cultural ale neamului românesc. Problematica abordată de scrierile sale exprimă realism şi supleţe ştiinţifică, precum şi dorinţa de a deschide drumuri noi în cercetarea istorică locală. Cu limitele inerente, pe care noi le-am marcat atunci când le-am sesizat, generate de epoca pe care o parcurge sau izvorâte din propria sa concepţie, lucrările lui Ştefulescu rămân bunuri spirituale ce reclamă studiu şi aprofundare.” 

Despre cartea închinată istoricului Gorjului şi personalitatea sa, prof. univ dr. Nicolae Edroiu, Membru Corespondent al Academiei Române, nota: „Cercetările privind istoria istoriografiei se găsesc de câteva decenii într-o benefică expansiune, ele fiind preocupate de înserierea principalelor rezultate şi deopotrivă de etapizarea evoluţiei acestora. Cu toate că debutul lor s-a produs de timpuriu – la începuturile timpurilor moderne – instituţionali-zarea ca atare a eforturilor de investigare în această direcţie s-a înfăptuit abia la Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice din 1980 ţinut la Bucureşti, când s-a creat Comisia Internaţională de Istoria Istoriografiei, afiliată Comitetului Internaţional de Ştiinţe Istorice (CISH). O revistă de specialitate publicată de atunci, facilitează schimbul de informaţie ştiinţifică, dezbaterile de teorie şi metodă în materie, atât de utile oricărei ştiinţe.

În învăţământul universitar de istorie disciplina ca atare îşi găsise loc ceva mai devreme în programele de învăţământ, fiindcă era aici nevoie de parcurgerea istoricului propriei ştiinţe.

În cultura română, în istoriografia de la noi – ca şi în alte spaţii europene – primele preocupări ştiinţifice în acest sens privesc cronistica medievală, de la Mihail Kogălniceanu încoace ele rămânând o temă constantă. Editarea de cronici şi apoi a scrierilor datorate istoricilor care au adus contribuţii notabile în evoluţia scrisului istoric românesc, în cazul acestora fiind vorba şi de reeditare, a fost de natură să lărgească informaţia asupra desfăşurărilor istoriografice din propriul perimetru.

Dar o istorie a istoriografiei, ca orice disciplină, nu se poate cantona doar la studiul „vârfurilor” ei, prin care, – evident – i s-a direcţionat evoluţia. Studiul preocupărilor istoriografice din arealul mai îndepărtat marilor centre ştiinţifice s-a regăsit integrat în eforturile de investigaţie cunoscute, el fiind de natură să „completeze” cercetările majore.

Aici integrăm şi recenta cercetare întreprinsă de profesorul dr. Gheorghe Nichifor asupra activităţii istoricului şi omului de cultură gorjean Alexandru Ştefulescu(1856-1910), prin care s-a ilustrat o epocă şi o direcţie istoriografică. Rezultat al unor cercetări mai îndelungate în timp ale autorului acestei cărţi, el vine să aducă o preţioasă informaţie şi restituire a eforturilor de istorie zonală şi locală dintr-un timp când istoriografia română îşi aşeza temeinic fundamentul cercetărilor sale.

În lucrare se găseşte mai întâi prezentat cadrul evolutiv al istoriografiei româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi de la începutul celui următor, odată cu creionarea mişcării culturale din Gorj, în acelaşi răstimp istoric. În împrejurările ştiinţifice şi culturale de atunci s-a produs formarea intelectuală a viitorului cărturar.

Pagini consistente sunt rezervate apoi în lucrare, activităţii lui Alexandru Ştefulescu de animator al vieţii şcolare, ştiinţifice şi culturale gorjene. A fost un apreciat dascăl de istorie în şcolile gorjene, întemeietor de muzeu la Târgu Jiu, colaborator la reviste şi traducător de lucrări, prin care a propagat cunoştinţe ştiinţifice de trebuinţă în cel mai înalt grad atunci. La acestea s-a adăugat acţiunea cărturarului de sprijinire, cultivare şi păstrare a tradiţiilor culturale, a celor populare din Gorj, atât de pregnante aici. Totodată a militat pentru înnoirea satului gorjean, pentru ameliorarea vieţii locuitorilor din această regiune românească de veche organizare politică şi cultural-bisericească.

O secţiune aparte este dedicată, cum era şi firesc, ipostazei de istoric al lui Alexandru Ştefulescu. Faţetele acesteia se văd în acţiunile de documentare în spaţiul cultural-istoric al Gorjului, apoi în cele de arheologie şi la urmă de scriitor de texte istorice care i-au adus recunoaşteri îndreptăţite din partea marilor istorici ai vremii şi a instituţiilor academice şi culturale de la nivelul ţării, un meritat premiu al Academiei Române.

Autorul lucrării de faţă observă, cu justificat temei, că opera ştiinţifică a istoricului gorjan a continuat decenii de-a rândul să constituie un permanent izvor pentru istoricii locali şi zonali, concluziile sale servind deopotrivă istoriografiei româneşti. De aceea, Alexandru Ştefulescu s-a reflectat pregnant în memoria posterităţii, contemporanii noştri preţuindu-i astăzi mai mult ca oricând opera.

Avem acum, totodată, cea mai extinsă bibliografie a operei lăsate de istoricul gorjean, prin care el apare odată mai mult în adevărata lumină a întreprinderilor ştiinţifice şi culturale lăsate.

Cartea de faţă datorată doctorului în istorie Gheorghe Nichifor continuă într-un fel demersurile cultural-ştiinţifice ale înaintaşului evocat, dovedind încă odată perenitatea unei direcţii de cercetare istoriografică, înscriindu-se ea însăşi între rezultatele notabile ale ştiinţei istorice româneşti.” (prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, Membru corespondent al Academiei Române)

Alexandru Ştefulescu

Constantin şi Elena Ştefulescu, părinţii istoricului

Litua XIII, un fel de „Cartea cărţilor”

Recent, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” a scos de sub tipar revista „LITUA XIII –  studii şi cercetări”, 2011. Tematica acestor lucrări cuprinde cercetările arheologice din epoci diferite, desfăşurate pe teritoriul Olteniei: judeţele Gorj, Mehedinţi, Vâlcea şi Dolj, iar articolele au un material ilustrativ cu valoare documentară.

Pagini din istoria Gorjului, în LituaRevista de specialitate cuprinde mai multe capitole: arheologie, istorie, etnografie şi folclor, conservare, geologie şi recenzii.
La capitolul Arheologie sunt cuprinse temele: Cătălin Nicolae Pătroi „Puncte de vedere privind elemente de tip Vinca, din cultura eneolitică Sălcuţa”, Cătălin Chitonu, Dumitru Hortopan, Gheorge Calotoiu „Unelte de piatră şlefuită din colecţiile muzeului „Alexandru Ştefulescu” Tg-Jiu, judeţul Gorj”, Gheorghe Calotoiu, Adina Gabriela Cotorogea „Cercetări arheologice în aşezarea din perioada bronzului târziu de la Pârâul Boia, comuna Jupâneşti, jud. Gorj”, Gheorghe Calotoiu „Consideraţii asupra spiritualităţii geto-dacilor reflectate în descoperirile arheologice de pe teritoriul actual al Gorjului”, Dumitru Hortopan „Recipiente de tip mortaria descoperite în Dacia meridională în sec.II-III p.Chr.,Carol Terteci, Ion Tuţulescu „Un fragment ceramic antropomorf descoperit la Stolniceni – Buridava romană, jud. Vâlcea” şi Dan Matei „Die romischen Kastelle aus Dakien nach dem aurelianischen Ruckzug und der Fall Răcari”.
 

Istorie
Capitolul Istorie prezintă studiile: „Presa românească şi modelarea opiniei publice în prima jumătate a sec. al XIX-lea” de Livian Rădoescu, „Regulamentul privind organizarea administrativă a Dobrogei” de Dumitru Valentin Pătraşcu, „Activitatea băncilor şi cooperativelor populare la nivelul comunei Băleşti” de Cornel Şomâcu, „Un medic gorjean susţinător al idealului naţional dr. Nicolae Hasnaş (1875-1966)” de Gheorghe Nichifor şi Dorina Nichifor, „Ansamblul arhitectural Gheorghe Tătărescu” de Gabriela Neta Popescu, „ Ofiţeri activi gorjeni” de Vasile Novac, „Atitudinea britanică referitoare la problema abdicării regelui Mihai” de Marian Alin Dudoi, „Anul 1944 în viziunea unor martori oculari din Basarabia” de Sofia Arsenii şi Eugenia Găţu, „Semantica gesticii şi a scenariului festiv legate de 23 August” de Adrian Gorun şi Gheorghe Gorun, „Continuitate şi discontinuitate în relaţiile dintre România şi Federaţia Rusă, după ‚90” de Miruna Mădălina Trandafir „Muntenegru – istorie şi geopolitică” de Dumitru Valentin Pătraşcu şi Adina Gabriela Cotorogea.

Etnografie
Capitolul Etnografie şi folclor este reprezentat în revista „LITUA XIII” prin articolele: „Superstiţii din monografii gorjene” de Al. Doru Şerban, „Materiale şi tehnici de acoperire a construcţiilor populare din Vâlcea (sec. XIX – XX)” Ionuţ Dumitrescu „O privire generală asupra aspectului şi semnificaţiilor împrejmuirilor din zona Gorjului” de Albinel Victor Firescu, „Cetatea Bulzeşti. Geografie şi câteva elemente simbolice în „La lilieci” de Cornel Bălosu, „Filofteia Lăcătuşu, un cântec stins la 30 de ani”  de Dorin Brozbă, „Pictura murală de la mânăstirea Tismana” de Ion Popescu Brădiceni, „Rădăcinile artei lui Brâncuşi” de Ion Mocioi.

Alte teme
Capitolul Conservare cuprinde articolul lui Ion Catană referitor la „Colecţia de clişee pe sticlă Ion Popescu – Voiteşti”. Capitolul Geologie se compune din două studii „Vila Elena Luna Ion Popescu – Voiteşti comuna Bălăneşti jud. Gorj” şi „Gazella de 3 milioane de ani” semnate de Felicia Bantea. Capitolul Recenzii cuprinde: recenzia lui Dumitru Cătălin Rogojeanu, referitoare la cartea scrisă de Marc Bloch „Apologie pour la histoire ou metier de historien”  2 edition, Librărie Armand Colin, Paris, 1952, 112 p. Tehnoredactarea cărţii a fost făcută de Robert Adrian Catană de la Muzeul Judeţean Gorj. Revista „LITUA XIII”  din 2011 cuprinde planşe, desene, imagini referitoare la studiile prezentate. Articolele din anuarul Muzeului Judeţean Gorj „LITUA XIII” se adresează profesorilor, elevilor, studenţilor şi publicului larg interesat de arheologia şi istoria Gorjului, cât şi a istoriei naţionale.

DR. GHEORGHE CALOTOIU

(în Vertical, an VII, nr. 267, din 23-29 martie 2011)