S-a stins profesorul Ion Pecie…

A evadat din prinsoarea visului său fără a reuşi să-l împlinească…

Profesorul de literatură Ion Pecie, un apropiat al cercetătorilor şi documentariştilor gorjeni, membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România – Filiala Gorj, s-a stins după o grea suferinţă.

„Un dascăl apreciat, o autoritate care s-a impus în colegiul unde a predat literatura română, multe generaţii de elevi îi datorează urmarea destinului lor cultural. Fără îndoială, Ion Pecie făcea cultură acolo unde programa şcolară de-abia mai reuşea să pătrundă, iar verva, inteligenţa, talentul şi erudiţia sa l-au impus în lumea literaturii, a criticii, acolo unde zeii se războiesc cu oamenii pentru a supravieţui. N-a scris atât cât ar fi putut să scrie. Dar a scris atât cât a trebuit pentru ca să-şi fi dat măsura propriei valori.”

† Dumnezeu să-l odihnească!

Anunțuri
Articol următor
Lasă un comentariu

4 comentarii

  1. In memoriam Ion Pecie

    Miercuri, 23 martie 2011, într-un spital din Târgu-Mureș, s-a stins – după o grea și îndelungată suferință – criticul și istoricul literar ION PECIE. Născut la 13 iunie 1951 în localitatea Slobozia – Trăznitu, actualmente Slobozia – Popești, județul Argeș, într-o familie de gospodari (Maria și Theodor Pecie), a urmat școala în localitatea natală, liceul la Pitești (1966-1970), iar Facultatea de Filologie, secția română-franceză, la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A făcut parte din colectivul de redacție al revistei ”Echinox”, în paginile căreia a debutat cu comentarii critice, în 1975, privind opera unor mari scriitori români.
    După absolvirea facultății, a fost numit profesor de limba și literatura română la Liceul Industrial din Mizil, de unde se transferă la Liceul Teoretic ”Tudor Arghezi” din orașul Târgu-Cărbunești, unde a făcut naveta timp de 12 ani (1978-1990). În 1990 se transferă, prin concurs, la Liceul ”Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, ulterior devenit colegiu, unde a profesat până când boala nu i-a mai îngăduit.
    Ca profesor s-a remarcat printr-o prestație de mare impact în viața învățământului preuniversitar, printr-o necontestată vocație de comentator și interpret al textelor literare, având ca fundament o pregătire de specialitate de excepție. Profesorul doctorand Ion Pecie dezavua învățământul canonic, punând accent pe comentariul de larg orizont cultural, cultivând la elevi gustul pentru înțelegerea profundă și nuanțată a operelor studiate, raportarea acestora la un univers interpretativ mai larg (m-am convins de toate acestea, efectuându-i inspecția de gr. I la Colegiul Național ”T. Vladimirescu”).
    Activitatea scriitoricească începută la ”Echinox” va fi continuată la o serie de reviste culturale din țară, unde a susținut rubrici de critică interpretativă (Tribuna, seria D.R. Popescu, premiat în 1979), ba chiar ”cronica de întâmpinare” (Ramuri, seria Marin Sorescu, premiat în 1982). Îl regăsim, apoi, cu pagini compacte de comentarii critice în Gorjul literar, Hyperion, Steaua, Transilvania, Vatra, Viața Românească, Literatorul, Observatorul cultural, România literară, ș.a.). Amintim că, în toamna trecută, Ion Pecie a fost primit, ca membru titular, în Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova.
    A debutat editorial, relativ târziu, cu lucrarea Romancierul în fața oglinzii (Cartea Românească, 1989), o culegere de eseuri critice asupra unor opere reprezentative ale momentului literar, impunându-se prin originalitatea viziunii critice, prin tonul degajat al comentariului nu întotdeauna în consonanță cu unele receptări critice de actualitate. Avem în vedere aici comentariile critice la Marin Preda (Cel mai iubit dintre pământeni), Eugen Barbu (Săptămâna nebunilor), Dumitru Radu Popescu (Viața și opera lui Tiron B.), Constantin Țoiu (Galeria cu viță sălbatică), Marin Sorescu (Trei dinți din față), George Bălăiță (Lumea în două zile), Francisc Păcurariu (Labirintul), Mircea Ciobanu (Martorii), Costache Olăreanu (Ficțiune și infanterie).
    A doua carte, Meșterul Manole.Mari prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu (Viitorul Românesc, 2001), constituie un exercițiu critic de mare savoare pe marginea unor opere clasice, de la balada Meșterului Manole (care îi marcase, de fapt, debutul critic din ”Tribuna”), la Povestea porcului și Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă, la Nopțile de Sânziene sadoveniene, iar de aici la romane rebreniene (memorabilă interpretarea carnavalescului în ”Răscoala”). Este o culegere de eseuri publicate, de fapt, de-a lungul câtorva ani, în diferite publicații culturale.
    Ultima lucrare a criticului și istoricului literar Ion Pecie, Phallussiada sau epopeea iconoclastă a lui Ion Creangă (Ed.Măiastra, 2010) reia o mai veche preocupare și pasiune, interpretarea într-o nouă cheie a operei marelui humuleștean. Este vorba de ”un Creangă care se îndumnezeiește citind Evangheliile, și altul, îmboldit de necuratul, când le tălmăcește, când le predică”, adică de un autor subtil și corosiv pentru care ”lumea ecleziastică și lumea laică trăiesc într-o dulce devălmășie.”
    Prin dispariția profesorului și scriitorului ION PECIE, școala gorjeană și, deopotrivă, literatura română suferă o dureroasă pierdere. (Z.C.)

    Răspunde
  2. mateescu vlad

     /  Martie 26, 2011

    Dumnezeu sa l odihneasca! A suferit mult dar nu s-a plîns. Mai mult il apreciaza lumea literara si mai putin colegii de breasla din motive lesne de inteles.

    Răspunde
  3. predut

     /  Martie 26, 2011

    ,,A evadat din prinsoarea visului său fără a reuşi să-l împlinească”!!!!!
    cum vine asta, nu intelegem!!!… cuvinte puse cu furca…

    Răspunde
  4. vladutescu Emil

     /  Martie 28, 2011

    păi articolul asta ar trebui sa fie nu la Comentarii ci postat onorabil, dar poza aveti sa-l putem vedea?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: