Semnal editorial

„Colectivizarea pe Valea Gilortului (1949-1962), între memorie şi uitare” – o lucrare necesară de istorie orală

 

Printre profesorii de istorie din Gorj care s-au aplecat cu sârguinţă asupra cercetării istoriei locale, se numără şi Teodor Voicu, autor al unei recente lucrări despre colectivizare şi a rezistenţei locuitorilor de pe Valea Gilortului la colectivizare între anii 1949-1962.  

Între multele definiţii ale istoriei, reţine atenţia şi cea formulată de Raymond Queneau, care afirmă că „istoria este ştiinţa nefericii oamenilor”.

Despre nefericire şi mai ales nefericirea provocată de „blestematul proces al colectivizării pe Valea Gilortului, între 1949 – 1962”, ne vorbeşte şi profesorul Voicu Teodor, în demersul său de a propune şi aici, în Gorj, alături de un alt prestigios istoric,  prof. dr. Gheorghe Gorun, o mai atentă aplecare asupra studierii istoriei orale.

Vorbim aşadar despre o lucrare de istorie filtrată prin destine, mărturii, manuscrise, interviuri, dar şi fonduri arhivistice, monografii, periodice ş.a. 

Tema colectivizării şi a rezistenţei la colectivizare este incitantă, extrem de dificilă şi plină de capcane, ceea ce face din abordarea ei un demers complicat, mai ales la nivelul surselor şi al verificării informaţiilor utilizate. Aceasta cu atât mai mult cu cât, deşi în ţară, mai cu seamă în ultimii ani, au apărut lucrări importante, studierea acestui episod „tenebros” din istoria românilor, necesită o tratare atentă, lucidă şi care să consacre cercetarea de istorie orală ca o nouă metodologie şi promovare a unor teme inedite.

Profesorul Voicu Teodor a publicat în urmă cu un an lucrarea „Colectivizarea pe Valea Gilortului (1949-1962), între memorie şi uitare”, aceasta după ce, între anii 2005-2009, a stat de vorbă cu „ţărani, învăţători, profesori pensionari, asistenţi medicali, preoţi, foşti chiaburi, din păcate – mărturiseşte autorul – cu rândurile rărite” şi a reuşit să înţeleagă ce a însemnat această „rostogolire” a istoriei, respectiv colectivizarea, în plan fizic, psihic sau mintal.

De curând, domnia sa a publicat şi volumul II al lucrării, considerând aceasta drept o „contribuţie autentică la îmbogăţirea lucrărilor istorice ce vizează perioada 1949-1962 şi mai ales o contribuţie singulară în ceea ce priveşte modul de realizare a colectivizării în două localităţi gorjene: Albeni şi Bobu”.

Este „Colectivizarea pe Valea Gilortului (1949-1962), între memorie şi uitare”, credem noi, o lucrare necesară, mai mult decât o „încercare de istorie orală din zona Jiului de Sus”, aşa cum modest subliniază autorul. În perioada 2005-2007, profesorul Voicu Teodor a urmat un important curs postuniversitar  de patru semestre, finalizat printr-o lucrare de licenţă la Universitatea „Babeş-Bolyai”, în cadrul Programului de Implementare Rurală, ce a vizat studierea din perspectiva istoriei orale, cu toate aspectele care au decurs de aici (arie de răspândire, dimensiune temporală, participanţi, impact asupra societăţii româneşti, represiune etc.)  a problematicii colectivizării: „Trecutul nu mai poate fi schimbat, este determinat, dar pentru victime, ţărani sau chiaburi, scrierea istoriei trăite a colectivizării reprezintă o măsură reparatorie”.

Cel de-al doilea volum al lucrării tratează aspecte ale rezistenţei la colectivizarea în judeţul Gorj – „un capitol de istorie imediată”, precum şi două episoade sugestiv intitulate: „Sub aripa U.R.S.S. sau colectivizarea dirijată!” şi „Colectivizarea cu pistolul pe masă şi-n Albeni (1961-1962)”.

Remarcăm deasemenea manuscrisele consultate de autor (de la foşti profesori, ingineri minieri, brigadieri, preşedinţi C.A.P., diriginţi de poştă, învăţători, cantori bisericeşti etc.), şi cele 14 interviuri realizate cu mărturii despre colectivizare, oralitatea devenind astfel o metodă în cercetarea trecutului.

Semnalăm aici şi interviul acordat de Grigore I. Marcea, pensionar, născut la 20 mai 1931, fratele marelui critic literar Pompiliu Marcea (ucis de Securitate în martie 1985, pentru „convingerile sale politice, anticomuniste, antitotalitare şi mai ales antisovietice!”).

În concluziile lucrării sale, profesorul Teodor Voicu subliniază dificultatea întâmpinată pentru realizarea demersului său, acela de a intervieva persoane care să îi ofere detalii unice asupra unor evenimente, personalităţi, prietenii sau conflicte – pe scurt, dimensiunea umană a acestui episod al istoriei, aşa cum a fost trăit de către cei care astăzi încă manifestă „teama şi frica” de a-şi aminti de colectivizare. Au fost însă persoane, aşa cum arătam şi în rândurile de mai sus (în special intelectuali) care au recunoscut cu seninătate „rolul ingrat pe care l-au jucat în acest blestemat proces, adică rolul de agitatori şi de oameni puşi să convingă ţăranii de avantajele colectivizării”.

Nu în ultimul rând, autorul precizează că în urma realizării studiului istorico-sociologic de pe Valea Gilortului şi Valea Blahniţei, între 2005 –2009 a reuşit chiar să de-a de urma unor „torţionari” care „au distrus zeci şi sute de familii de ţărani din această zonă geografică a Olteniei. Au fost împuşcaţi ţărani, mulţi şi-au luat zilele sau s-au spânzurat în preajma sau în toiul colectivizării”.

Mărturiile orale, pe care profesorul Teodor Voicu le are în vedere, în ciuda aportului lor de subiectivitate, perspectivism, relativism şi narativitate nu reconstituie atât evenimente, cât semnificaţiile acestora asupra vieţii private, conturând rolul indivizilor în istorie şi al istoriei în viaţa privată a două dintre localităţile gorjene (Albeni şi Bobu) în care colectivizarea şi-a lăsat amprenta pentru câteva decenii.

  Ne exprimăm convingerea că distinsul profesor nu se va opri aici. Va continua să cerceteze problematica privind „colectivizarea brutală şi forţată, după modelul sovietic”, apelând la acest nou domeniu al istoriografiei, care deschide căi în cunoaşterea istorică prin apelul la surse non-clasice şi non-scrise, mai exact mărturii subiective ale participanţilor la istorie, care aparţin unei categorii în general nebăgate în seamă de sursele documentare scrise (acestea reţinând îndeobşte doar personalităţile şi eroii, adică cei care dirijează istoria, nu cei care o suportă).

prof. Andrei Popete-Pătraşcu

Reclame

Altfel despre istorie

RADIO TÂRGU-JIU

Emisiunea: ALTFEL  DESPRE  ISTORIE 

miercuri, 29 iunie 2011, ora 14.10

Realizator: prof. dr. GHEORGHE NICHIFOR

 

Tema emisiunii: Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947

http://www.radiotargujiu.ro/

Gorj TV: CINE A FOST ODATĂ-N GORJ

Emisiunea săptămânală de istorie ”Cine a fost odată-n Gorj” vă propune drept temă: ”Constantin Ispas – un veteran își amintește”, realizatorul Cornel Șomâcu avându-l ca invitat pe generalul de brigadă(r) Constantin Ispas, președintele Asociației Naționale a Veteranilor, filiala Gorj.

Povestea generalului gorjean este fascinantă pornind de la slujitor la boier, la copil de trupă și până la soldat în război. A fost rănit pe frontul din Moldova și puțini îi mai dădeau șansa să se întoarcă sub arme ca ofițer. A făcut-o deși a devenit foarte târziu membru de partid. În anii 70 a fost profesor la Academia Militară și reprezentantul României în cadrul Tratatului de la Varșovia pe probleme de tehnică militară. Înainte de Revoluție a condus Centrul Militar Gorj iar din 1990 este fondatorul și președintele Asociației Naționale a Veteranilor, filiala Gorj.

Constantin Ispas este însă pentru mulți gorjeni autorul ciclului ”Nemuritorii”, patru volume impresionante dedicate generalilor gorjeni care s-au remarcat în Războiul de Independență și în cele două războaie mondiale. Este vorba de o premieră istoriografică la nivel de țară facilitată și de faptul că mulți gorjeni au urmat cariera armelor la înalt nivel, începuturile din secolul al XIX-lea putând fi date de Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru și Christian Tell.

Premiile S.Ş.I.R.

Conducerea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, întrunită în şedinţa Biroului Executiv din data de 14 iunie 2011, a atribuit premiile S.Ş.I.R. pe anul 2010, decernarea acestora urmând a avea loc în cadrul Deschiderii oficiale a cursurilor de vară S.Ş.I.R. de la Timişoara, în data de 18 iulie 2011:

  • Premiul „A.D. Xenopol”

prof. dr. Gheorghe Nichifor, prof. dr. Dorina Nichifor, prof. Andrei Popete-Pătraşcu pentru lucrarea: „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului”

prof. dr. Gheorghe Birău  pentru lucrarea: „Gorjul Bancar”

  • Premiul „N. Iorga”

prof. univ. dr. Bogdan Murgescu pentru lucrarea: „România şi Europa”

prof. dr. Miodrag Ciuruşchin pentru lucrarea:  „Relaţii politico-diplomatice ale României cu Serbia în perioada 1903-1914”

prof. dr. Nicu Pohoaţă pentru lucrarea: „Politica externă a României în timpul Războaielor Balcanice”

prof. dr. Laurenţiu Constantiniu pentru lucrarea: „Uniunea Sovietică între obsesia securităţii şi insecurităţii”

  • Premiul „Gh. Brătianu”

prof. dr. Nicolae Magiar  pentru lucrarea: „Protocolul din Protopresbiteriatul Mehadiei”

  • Premiul „Constantin C. Giurescu”

prof. dr. Angela Rotaru Dumitrescu pentru lucrarea: „Învăţământul românesc din Banat”

  • Premiul „Aurelian Iordănescu

Revista „Studii si comunicări – istorie si societate” editată de Filiala Prahova a S.Ş.I.R.

Revista „Historia C.N.E.T.” editată de Filiala Gorj a S.Ş.I.R.

Revista  „Historica” editată de Filiala Dolj a S.Ş.I.R. 

Revista  „Muscelul” editată de Filiala Câmpulung Muscel a S.Ş.I.R. 

„Anuarul S.Ş.I.R.” editat de Filiala Câmpina a S.Ş.I.R.

S-au atribuit Diplome de excelenţă doamnei Oltea Grămăticu, la aniversarea a 60 de ani ai Filalaei S.Ş.I.R. Bârlad, domnului Relu Stoica, la împlinirea a 60 de ani de viaţă, domnilor: Paul Dominte, Iulia Bulacu, Petrică Miu, Mihai Cotenescu şi Ion Dorobanţu pentru organizarea cursurilor de vară din anii 2009 şi 2010.

___________________

Felicităm cu această ocazie membrii Filialei Gorj a S.Ş.I.R., pentru întreaga muncă depusă în realizarea celor două lucrări, a revistei şi pentru premiile ce le-au fost conferite de Conducerea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. 

 

Circulara din iunie 2011

Circulara din iunie 2011 (click AICI)

8 iunie 2011 – Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din Târgu-Jiu

8 iunie 2011: 90 de ani de la înhumarea osemintelor Ecaterinei Teodoroiu la Târgu-Jiu

Miercuri, 8 iunie 2011, membrii Filialei Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, au omagiat la Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, 90 de ani de la înhumarea osemintelor eroinei, la Târgu-Jiu, în data de 8 iunie 1921. Au luat cuvântul preşedintele Filialei, prof. dr. Gheorghe Nichifor, dr. Dumitru Hortopan şi publicistul Dorin Brozbă.

Dis-de-dimineaţă, istorici şi oamenii de cultură şi-au dat întâlnire în Piaţa Prefecturii, pentru a omagia cei 90 de ani, trecuţi de la reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale Eroinei de la Jiu, neuitata Ecaterina Teodoroiu, adusă acasă de pe frontul din Moldova, la dorinţa Regelui Ferdinant şi a Reginei Maria, suveranii României Mari. La eveniment au participat directorul Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu şi preşedinte al S.Ş.I.R. Gorj, prof. dr. Gheorghe Nichifor, directorul Muzeului Judeţean Gorj, dr. Dumitru Hortopan, scriitorul Dorin Brozbă,  cât şi profesorul George Manoniu. Nu au lipsit de la manifestaţie nici elevii şcolilor şi liceelor din Târgu-Jiu, care au dorit să aducă un omagiu Eroinei. „Nu întâmplător am făcut această acţiune aici în centru, la Musoleul Ecaterinei Teodoroiu, exact în urmă cu 90 de ani au fost aduse de pe frontul din Moldova, unde murise cu patru ani înainte, rămăşiţele pământeşti ale Ecaterinei Teodoroiu. Nu putem uita nici participarea la acel eveniment, a poetului Octavian Goga, care a venit special de la Bucureşti la Târgu-Jiu, de la gară a venit pe picioare până aici, refuzând caleaşca sau automobilul”, a spus ca un prim cuvânt Dorin Brozbă. (Denisa Oprişor, Impact în Gorj)

Imn pentru domnul Tudor

„Imn pentru domnul Tudor” la Padeş

La Padeş, pe Câmpia Soarelui, în semnal de trompete, a avut loc duminică, de la orele 10, primirea oficialităţilor şi a delegaţilor localităţilor gorjene şi ale judeţelor prin care a trecut Revoluţia lui Tudor Vladimirescu. S-a intonat Imnul de Stat al României, apoi Imnului Eroilor şi Ceremonialul depunerii de coroane. Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu a prezentat un moment literar-muzical evocator. Prezenţi la manifestare au fost şi membrii Filialei Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, care prin vocea preşedintelui Gheorghe Nichifor, au susţinut nevoie de istorie şi reîntoarcerea la valorile poporului român, printre acestea numărându-se şi Tudor Vladimi-rescu. Programul de la Monumentul lui Tudor din Câmpia Soarelui – în Zăvoiul Padeş, s-a încheiat cu un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.

 

© Fotografii de Andrei Popete-Pătraşcu. Toate drepturile asupra acestor imagini aparţin Societăţii de Ştiinţe Istorice – Filiala Gorj. Se interzice folosirea imaginilor în scopuri comerciale sau publice, fără acordul scris al titularului.

„Imn pentru domnul Tudor” la Vladimir

Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România participă în aceste zile la activităţile prilejuite de comemorarea lui Tudor Vladimirescu, în Gorj, la Vladimir şi Padeş.

Manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 190 de ani de la Revoluţia din 1821 îi vor reuni pe Fiii Gorjului din întreaga ţară. Evenimentul intitulat simbolic “Imn pentru Domnul Tudor” a debutat sâmbătă dimineaţa la Vladimir şi se va încheia duminică seara la Padeş. În cele două zile de sărbătoare vor fi organizate spectacole susţinute de Ansamblul Profesionist “Doina Gorjului” şi de Şcoala Populară de Artă. (Vom reveni în zilele următoare cu mai multe detalii despre desfăşurarea manifestării şi participarea Filialei Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, al cărei preşedinte, prof. dr. Gheorghe Nichifor, a rostit un apel adresat celor în măsură să decidă soarta istoriei pe mai departe, în care „personalităţile istoriei naţionale sunt scoase din manuale, sau sunt tratate foarte palid, pentru că locul acestei discipline  nu mai este cel care era odinioară şi nici măcar cel care este în celelalte ţări ale Europei”).

© Fotografii de Andrei Popete-Pătraşcu. Toate drepturile asupra acestor imagini aparţin Societăţii de Ştiinţe Istorice – Filiala Gorj. Se interzice folosirea imaginilor în scopuri comerciale sau publice, fără acordul scris al titularului.