Dezvelirea bustului lui Gheorghe Tătărescu

Târgu-Jiul s-a îmbogăţit cultural. Aşa cum au promis, reprezentanţii Consiliului Judeţean Gorj au amplasat, în Parcul „Arethia Tătărescu” de lângă Muzeul Judeţean, bustul fostului prim-ministru al României, Gheorghe Tătărescu.

Monumentul închinat lui Gheorghe Tătărăscu a fost dezvelit în prezenţa mai multor personalităţi din judeţul Gorj: Ion Călinoiu – preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, subprefectul Marcel Romanescu, prof. dr. Gheorghe Nichifor – preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, oameni de cultură, istorici, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor publice din municipiu. Evenimentul a reprezentat şi un omagiu adus amintirii lui Tătărescu, având în vedere că anul acesta se împlinesc 125 de la ani de la naşterea celui mai important om politic pe care Gorjul l-a dat.

Prezent la dezvelirea bustului lui Gheorghe Tătărescu, prof. dr. Gheorghe Nichifor, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, a declarat că „această personalitate politică marcantă a ţării şi a Gorjului în special, merita acest omagiul şi recunoştinţa pentru faptele şi gesturile făcute de-a lungul timpului pentru gorjenii săi”.  

Reclame

Cronică de carte: Aspecte ale vieţii cotidiene în mărturii ale vremii (1938-1947)

În urmă cu mai bine de 15 ani publicam în cotidianul „Gorjeanul” o serie de articole sub generice precum: Acum 50 de ani în Gorj (Nr. 1771 din 4 ian. 1996), Acum 100 de ani în Gorj – Vizite canonice (Nr. 1771 şi 1772 /1996), Un proces de acum 100 de ani (Nr.1748, 1749, din 28 şi 29 nov.1995).

Readuceam, astfel, în atenţie realităţi, întâmplări şi oameni din viaţa administrativ-politică şi social-culturală a judeţului, printr-o pasiune arhivistică irepresibilă. Parcurgeam gazetele epocii (îndeosebi «Gorjeanul»), dar şi anumite lucrări, din care reţineam aspecte de viaţă cotidiană, reprezentative oarecum pentru momentul social-istoric respectiv, şi mai puţin consemnările cu caracter anodin (precum pierderile de obiecte, delicvenţe de tot felul, numiri şi trasferări de funcţionari publici, în general acele «informaţiuni» adresate lumii obişnuite de publicaţia lui Jean Bărbulescu ce se subintitula «organ de cultură şi informaţiuni».

Desigur, aceste articole erau destul de gustate, mai ales că unii cititori mai în vîrstă trăiseră sau fuseseră contemporani cu realităţile, oamenii şi întâmplările petrecute cu o jumătate de secol în urmă (precum regretaţii condeieri gorjeni Sabin Velican Constantin Uscătescu, Constantin Lupescu, Beniamin Basa, Iunian Th. Ciobanu, Haralambie Argintaru şi alţii care le savurau de-a dreptul atunci cînd ne întâlneam, comentînd pe marginea acestora).

Am făcut apel la toate aceste consemnări de prin anii 90, provocat de o carte recent apărută şi intitulată Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947), la Editura Sitech – Craiova  (238 p.) şi semnată de o triadă de istorici gorjeni întâlnită şi pe alte cărţi de profil documentar-istoric : Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu.

Apărută sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj şi dedicată profesorului şi istoricului Ion Scurtu, preşedintele SSIR, în semn de omagiu şi preţuire pentru activitatea laborioasă din fruntea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, lucrarea conspectează «viaţa cotidiană din Gorj în perioada cuprinsă între lovitura de stat de la 10 februarie 1938 prin care Carol al II-lea a instaurat regimul de autoritate monarhică, şi 30 decembrie 1947, când ultimul rege al României a fost nevoit să semneze actul de abdicare».

Ideea acestei cărți structurate pe laconice consemnări e că „istoria i-a influențat pe gorjeni atât la nivel individual cât și colectiv”, așadar „viața lor particulară nu avea cum să iasă din aceste cadre, impuse de realitățile concrete ale timpului, însă, în ciuda tuturor acelor ani, viața urmându-și cursul, cu bucuriile și dramele ei”.

Consemnările de pe parcursul fiecărui an sunt puse sub generice semnificative. 1938. „Gustul puterii”, 1939.Izbucnirea Marii Conflagrații Mondiale, 1940.Declanșarea Războiului Sfânt din Răsărit, 1942.Anul supremei încordări, 1943.Tragedia de la Stalingrad, 1944.Reorientarea politică a României, 1945.Anul marilor prefaceri, 1946.Marea farsă electorală, 1947.Sfârșitul monarhiei din România…

Totul este asigurat de o Bibliografie, în care găsim menționate izvoare specifice (arhive, documente, periodice), dar  și articole, studii și lucrări, între care preponderente sunt cele semnate de I. Scurtu (18)  și Gh. Nichifor (16).

Evantaiul de consemnări așezat sub genericul anilor respectivi rețin, în primul rând, activitățile partidelor politice cu „jocurile” lor în administrarea orașului și județului, dar și oameni și întâmplări din domeniul învățământului, culturii, presei, vieții bisericești, din viața frontului care aduce atâtea nenorociri în casele gorjenilor, din ajutorul dat de conjudețeni celor aflați pe liniile de bătaie din Răsărit, apoi informații privitoare la viața medicală și agricolă a gorjenilor, la vremurile de criză îndulcite oarecum de generozitatea unor factori locali, precum Liga Femeilor Gorjene și Societatea de Cruce Roșie, Filiala Gorj, ambele sub președinția Arethiei Tătărescu.

Consemnând, sumar, realități, destine umane, evenimente petrecute în acest deceniu de viață cotidiană în Gorjul de altădată, lucrarea ar putea fi o „carte de învățătură” pentru gorjeni, îndemnați de prof. univ. dr. Ion Scurtu : „să nu mai accepte cocoțarea nonvalorilor în posturi de conducere, ci să-i tragă la «răspundere» pe cei care au distrus economia națională, învățământul și sănătatea, afectând grav prin politica lor însăși ființa poporului român, au jefuit bunul public, urmărind numai propria lor înavuțire, cu prețul sărăcirii milioanelor de români. Să nu mai admită imoralitatea, impostura, demagogia.”

Regimurile autoritare evocate în această carte „au dăinuit, în principal, datorită pasivității cetățenilor”, afirmă dl I. Scurtu, care-și sfârșește „Cuvântul înainte” (datat : 31 octombrie 2011) cu apelul la principiul „suveranității naționale” expres prevăzut în actuala Constituție, dar și cu prezicerea care sună ca un memento de mai prelungi acuze postcomuniste : „Niciun popor și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”. Respectivul Cuvânt înainte se conjugă fericit cu studiul introductiv „Gorjul în balanța dictaturilor”, nesemnat, dar, după stil și tonalitate, intuim că este vorba de istoricul Gh. Nichifor, care face o privire de ansamblu a deceniului 1938-1947, interval în care s-au petrecut unele din cele mai dramatice evenimente pe care România nu le-a putut evita : ascensiunea Gărzii de Fier, dictatura carlistă, rebeliunea legionară, sfârtecarea teritorială prin pierderea Basarabiei, Bucovinei, ținutului Herța, sudul Dobrogei și, desigur, prin Diktatul de la Viena, Ardealul de Nord, abdicarea regelui Carol al II-lea și revenirea pe tron a lui Mihai I, după alungarea căruia începe comunizarea spornică a țării după „scriptura stalinistă”, vorba lui Lucian Blaga, și în expectativa Occidentului care mai figura   doar cu 10% influență de capital într-o țară ocupată de armata sovietică.

Nu lipsește consemnarea privind luarea în primire de către Primăria Tg.-Jiu a lucrărilor de artă brâncușiene, lucrate în anii 1937-1938, deși, după părerea noastră, trebuia consemnat și rezumatul reportajului privind inaugurarea ansamblului sculptural din ziua de 27 octombrie 1938, de față fiind oficialitățile locale, județene și rezidentul regal al Ținutului Olt, ca și alte date despre prezența lui Brâncuși în Gorj. Dar cum genericul anului 1938 este nu „Anul Ansamblului Sculptural brâncușian de la Târgu-Jiu” ci „Gustul puterii”, putem înțelege că preponderent este interesul istoricului și nu al omului de cultură…

Mărturisim că, răsfoind de atâtea ori colecțiile publicațiilor interbelice, eram familiarizați nu numai cu viața gorjenească, dar și cu ecoul evenimentelor din plan național și internațional. Ne-ar surâde ideea unei „Crestomații culturale”, dar nu numai pe un deceniu, ci pe o perioadă mai largă, bunăoară epoca 1900-1947. Ceea ce s-ar putea realiza la nivel instituțional, prin muncă de echipă. S-ar putea, astfel, realiza lucrări de mare valoare documentară, adevărate baze de date (de care mai vorbeam noi și cu alte prilejuri). Două ar fi, așadar, cele mai stringente „crestomații”: una de interes istoric, cealaltă de interes cultural. După pașii care s-au făcut până acum, lucrurile ar putea fi puse mai ușor în ramă…

Alcătuirea unor colective de lucru specializate, precum și alocarea unor fonduri de susținere corespunzătoare ar duce la o concertată acțiune de valorificare documentară a tradițiilor istorice și culturale ale Gorjului, deziderat ce vine de la generațiile precedente și cu care se vor confrunta, cu siguranță, și cele ce ne vor succeda…

 Zenovie CÂRLUGEA

Decembrie 2011

 

Simpozion Judeţean: Revoluţia din decembrie 1989 – lumini şi umbre

Tudor Vladimirescu, omagiat în Banat

În Timişoara, la Sala de Festivităţi a Cercului Militar din Piaţa Libertăţii Nr.3 , se desfăşoară sâmbătă 17 decembrie 2011 începând cu orele 09:45 SIMPOZION NAŢIONAL PENTRU OMAGIERE EVENIMENTE ŞI PERSONALITĂŢI ISTORICE, cu temă principală 190 ANI DE ISTORIE MODERNĂ ÎN ROMÂNIA DE LA REVOLUŢIA CONDUSĂ DE TUDOR VLADIMIRESCU ÎN ANUL 1821 şi CONSOLIDAREA MEDIULUI ASOCIATIV ÎN SLUJBA SOCIETĂŢII CIVILE, urmată de un spectacol cultural artistic, susţinut de conducerea a două Asociaţii şi Fundaţii, prin Roman CISTELECAN şi Gavril PUŞCAŞ cu activitate efectivă tot în cadrul Cercului Militar Timişoara.

Cu acest prilej se prezintă expuneri de specialitate legate de tema simpozionului de către Dl. Senator prof. univ. dr. ing. Nicolae ROBU, Dl. Primar al Municipiului Timişoara prof. univ. dr. ing. Gheorghe CIUHANDU, Dl. G-ral. Bg. Gheorghe SIMINA, Avocat dr. Teofil HAICA, D-na. ing. Maria GRAPINI, Dl. Ing. dipl. Răzvan HRENOSCHI, D-na jurist Corina ROŞU CIOBANU, D-na. ec. ing. Leontina PRODAN şi respectiv moderatorul şi coordonatorul evenimentului Dl. ec. dr. Sevastian BĂLESCU preşedinte executiv la „Asociaţia Ştiinţifică pentru Consolidare Mediu Asociativ”, care are ca nucleu fondator Sucursala Timişoara – 1984 a „Fiii Gorjului” – de pretutindeni care şi-au asumat şi rolul de organizatori împreună cu Consiliul Judeţean Timiş, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Cercul Militar Timişoara, reprezentanţi de Asociaţii şi Fundaţii din judeţul Timiş. Structura asociativă Fiii Gorjului realizată pe principiul teritorialităţii, încă din anul 1984, în Timişoara, după un model al Ligii Culturale Fiii Gorjului cu sediul în Bucureşti, se bucură de sprijinul deosebit din partea reprezentanţilor Administraţiei Publice Judeţene şi Municipale cu respectarea prevederilor cap. VIII din Legea nr. 246 / 2005, continuatoarea Legii nr. 21 din 1924, cu privire la Asociaţii şi Fundaţii şi respectiv relaţia dintre acestea ca Mediu Asociativ în soluţionarea aspectelor privitoare la rolul socieţăţii civile.

Se poate preciza fără rezervă, că această structură asociativă a fost asimilată şi nu tolerată, prin activităţile sale şi cu recunoaştere în cuprinderea activităţilor în Agenda Culturală a Judeţului Timiş, drept pentru care se cuvine să adresăm mulţumiri şi aprecieri domnului Preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Constantin OSTAFICIUC şi respectiv Dl. Director Răzvan HRENOSCHI al Direcţiei de Cooperare şi Informare pentru sprijinul deosebit acordat în anul omagial 2011, şi în special pentru editarea unei cărţi de omagiere a unei personalităţi istorice gorjene, respectiv „Tudor Vladimirescu – omagiat şi comemorat în Banat” cu autor Sevastian BĂLESCU, carte ce s-a dovedit a fi singură într-un an omagial scrisă de un autor ce nu se pretinde scriitor ci doar un fiu al Gorjului preocupat de omagierea evenimentelor istorice şi a personalităţilor gorjene. O contribuţie deosebită pentru reuşita acţiunilor ce se desfăşoară în Timişoara de către Fiii Gorjului, ca structură asociativă din anul 1984, organizată mai apoi ca entitate juridică „Asociaţia Ştiinţifică pentru Consolidare Mediu Asociativ”, o are conducerea Garnizoanei Timişoara şi respectiv conducerea Cercului Militar împreună cu Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, prin contracte de parteneriat, care asigură spaţiu pentru desfăşurarea evenimentelor, iar pentru anul 2011, Dl gen. bg. Gheorghe SIMINA şi-a adus o contribuţie deosebită prin prezenţa şi acordarea de diplome participanţilor, iar Dl. Maior Jurist Nicolae DRĂGAN a asigurat cele mai prielnice condiţii pentru ca evenimentele organizate să aibă şi un caracter de solemnitate.

Tot cu prilejul acestui eveniment va fi comunicată Agenda Evenimentelor pentru anul 2012 atât a Sucursalei Timişoara 1984 a Fiii Gorjului-de pretutindeni cât şi pentru „Asociaţia Ştiinţifică pentru Consolidare Mediu Asociativ”, care începând cu luna februarie 2012 vor asigura realizarea unui proiect deosebit „MEMORIAL BRÂNCUŞI 2012” la Timişoara şi în alte localităţi printre care Municipiul Cluj-Napoca, cu sprijinul şi contribuţia deosebită a Instituţiilor de Artă şi Cultură care şi-au oferit disponibilitatea ca în luna martie 2012 cu ocazia comemorării a 55 ani de la trecerea în nefiinţă a marelui sculptor Constantin Brâncuşi la Paris, să se poată oferi celor interesaţi un adevărat eveniment binestructurat pentru care vom prezenta o consolidare după analizele de detaliu cu Instituţiile de Artă şi Cultură din Municipiul Timişoara şi Municipiul Cluj-Napoca, cu persoane ce şi-au dovedit interesul în susţinerea credibilă a valorii operelor lui Brâncuşi printre care ing. dipl. dr. Doina FRUMUŞELU, fiică a Gorjului, cu domiciliul şi locul de muncă în Bucureşti, cunoscută şi recunoscută ca mare cercetător, mai mult în afara graniţelor decât în ţară, iar pentru luna martie 2012 se doreşte ca prin lansarea celor 2 cărţi din cele peste 20 scrise de aceasta, ce se află pentru editare în Timişoara, dintre care una bilingvă, la editura Eurostampa, să se poată face dovada că Mediul Asociativ împreună cu reprezentanţii Administraţiilor Publice Locale şi Centrale realizează raporturi constructive pentru scopuri comune şi utile societăţii civile. Avem toată convingerea că atât conducerea judeţului Timiş cât a Primăriei Municipiului Timişoara, care şi-au dovedit tot timpul disponibilitatea pentru acţiuni de anvergură culturală, aici la Timişoara, vor acorda sprijin Instituţiilor de Cultură şi Artă şi a organizatorilor, ca prin documente absolut credibile să se poată obţine fondurile necesare pentru consolidarea unui program de desfăşurare până cel puţin la data de 20 februarie 2012, după întoarcerea de la acţiunile ce se desfăşoară în Municipiul Cluj-Napoca în preajma zilei de naştere, 17 februarie 1876, a lui Constantin Brâncuşi, acţiuni ce se desfăşoară sub directa coordonare a Doamnei Doina FRUMUŞELU din Bucureşti şi cu participarea conducerii Sucursalei Timişoara – 1984, a Fiii Gorjului-de pretutindeni prin noul său Consiliu Director, respectiv Preşedinte Executiv dr. Horaţiu Constantin URECHESCU, Vicepreşedinte Jurist Eugenia PITICEA şi directori de specialitate Nicoleta CONSTANTINESCU, Horaţiu BĂLESCU, Alina MURAREŢU, Sabina NISTOR, Aloisa PETRUCEAN, Dumitru DINULESCU şi nu în ultim rând preşedintele de onoare Sevastian BĂLESCU care a condus această structură timp de 27 ani, respectiv din anul 1984 până în octombrie 2011, când s-a ales un Consiliu Director format din tineri a cărei medie de vârstă nu depăşeşte 30 ani. Odată cu noua conducere s-a realizat un site şi structuri moderne de comunicare pe Facebook, renunţându-se la registrele ponosite folosite în cei 27 ani, metode moderne de convocare şi comunicare atât între membrii componenţi titulari şi membrii de onoare cu alte Asociaţii şi Fundaţii, cu reprezentanţi ai Administraţiei Publice Locale şi Centrale precum şi un număr foarte mare de persoane interesate.

ALINA MURAREŢU, SEVASTIAN BĂLESCU

Academician prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu

Academician prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu despre Revista Historica S.Ş.I.R. Dolj, la aniversarea a 10 ani de la apariţia primului număr.

Revista Historica S.Ş.I.R. Dolj

Lect. univ. dr. Constanţiu Dinulescu (preşedintele S.Ş.I.R. Dolj) despre Revista Historica S.Ş.I.R. Dolj, la aniversarea a 10 ani de la apariţia primului număr.

Aniversare: Historica S.Ş.I.R. Dolj – 10 ani de la apariţia primului număr

La invitaţia Filialei Dolj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, profesorii Gheorghe Nichifor, Andrei Popete-Pătraşcu şi Valentin Pătraşcu, din partea S.Ş.I.R. Gorj, au participat la lansarea celui de-al XIV-lea număr al revistei de cultură istorică şi pedagogică „Historica”, apărută  la editura Arves, sub egida Filialei Dolj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România şi care în acest an a împlinit zece ani de la apariţia primului număr. Publicaţia în cuprinsul căreia se găsesc articole de istorie locală, istoria românilor, istorie universală, dar şi didactică este tipărită sub genericul celor 10 ani de la prima apariţie – 9 decembrie 2001.

Au fost prezenţi la eveniment, în Sala de Şedinţe a Consiliului Judeţean Dolj, profesori universitari, academicieni, cercetători, studenţi, precum şi membrii colegiului de redacţie şi ai consiliului editorial: academicianul prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, prof. univ. dr. Cornel Mihai Lungu, lect. univ. dr. Constanţiu Dinulescu, prof. Dinică Ciobotea, prof. Toma Lungoci, prof. Georgică Bercea-Florea, prof. Ion Pisoi, prof. Traian Dorobanţu, prof. Mihăiţă Stoica, prof. Liviu Vădeanu, prof. Elena Simona Păun, prof. Georgeta Bercea-Florea, prof. Dumitru Mărunţelu şi mulţi alţii.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Paginile acestei reviste sunt deschise tuturor care iubesc istoria şi sunt mânaţi de dorinţa de a afla ceva nou. Ne dorim ca pe viitor să atragem şi profesori din alte judeţe, astfel încât Craiova să devină pivotul central al cercetării istorice”, aşa cum mărturisea preşedintele S.Ş.I.R. Dolj, lect. univ. dr. Constanţiu Dinulescu.

Cu acest prilej a fost editată şi o antologie de studii şi articole apărute până acum în paginile revistei „Historica”, la care şi-au adus contribuţia „nume sonore ale istoriografiei româneşti printre care se află academicianul dr. Gheorghe Buzatu, acad. Ştefan Ştefănescu, prof. univ. Vladimir Osiac, prof. dr. Tudor Nedelcea, prof. univ.dr Sorin Damean, dar şi cadre didactice din mediul preuniversitar. S-a demonstrat astfel, că în tot acest timp a devenit o publicaţie de rezonanţă, atât la nivel local, cât şi naţional”, a precizat prof. Georgică Bercea Florea care a moderat întâlnirea.

„De obicei, revistele de istorie apar şi dispar imediat, dar „Historica” a reuşit să-şi păstreze cititorii. Dovada că revista s-a bucurat de prestigiu sunt şi premiile obţinute în 2002, 2005 şi 2011 din partea Societăţii de Ştiinţe Istorice: este vorba de premiul „Gheorghe Brătianu”, premiul „Nicolae Iorga” şi premiul „Aurelian Iordănescu”. Sperăm ca şi în anul 2012, când vom prezenta Biroului Executiv şi acest număr omagial să mai reuşim să obţinem încă o distincţie”, a precizat prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean.

Academicianul prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, prezent la manifestare în calitate de invitat de onoare a ţinut să sublinieze faptul că „Şcoala de Istorie de la Craiova a înregistrat progrese deosebite în ultimii 10-15 ani. Şi am în vedere nu faptul că sunt coleg cu multe cadre didactice, ci rezultatele. În domeniul istoriografic rezultatele se măsoară în cărţi şi reviste, contribuţii solide în ceea ce priveşte problemele naţionale. S-a îmbinat, astfel, cu succes istoria cu cercetare conform cerinţelor actuale. După 10 ani de apariţii nimic nu vă mai împiedică să continuaţi activitatea. Şi trebuie continuată pentru că istoria propulsează în chip definitiv o naţiune!”

Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România felicită conducerea S.Ş.I.R. Dolj pentru succesul acestei manifestări, asigurându-i pe distinşii noştri colegi de întreaga preţuire.  

Revista Historica S.Ş.I.R. Dolj

Prof. dr. Gheorghe Nichifor (preşedintele S.Ş.I.R. Gorj) despre Revista Historica S.Ş.I.R. Dolj, la aniversarea a 10 ani de la apariţia primului număr.

 

Revista Historica – S.Ş.I.R. Dolj, 10 ani de la apariţia primului număr

      

 

Avampremieră: Vasile Udroiu, Războiul din Răsărit – influenţa sa asupra raporturilor dintre Putere şi Opoziţie

Lucrarea de față reprezintă o analiză echidistantă, bine coordonată și documentată, asupra raporturilor dintre Putere (reprezentată în speță de conducătorul Statului Român, Ion Antonescu) și Opoziţie (liderii partidelor politice istorice, PNL și PNȚ), raport aflat sub influența campaniei militare românești pe frontul din răsărit. Fără părtinire sunt prezentate cu anumite sensibilități, proeminentele personalități istorice în acțiunea lor pe scena istoriei, având ca țel refacerea frontierelor prin recuperarea teritoriilor pierdute în fatidicul an 1940.

Personaj cu totul și cu totul controversat, Mareșalul Ion Antonescu ale cărui ultime cuvinte în fața plutonului de execuție aveau să fie: “istoria mă va judeca!” scindează istoricii contemporani în două tabere, unii mergând atât de mult încât îi șterg și imaginea de erou al neamului românesc, pentru că a pierdut războiul sau pentru că nu a parafat un act cu puterile Axei care să-i confere anumite garanții juridice la o viitoare Conferință de pace. Cartea de față pune tocmai în balanță aceste realități cât și dinamica în care se succed evenimentele pe frontul de est ce influențează evident relațiile interne dintre opoziție și putere, prezentate în succesiune cronologică de autor. Recuperarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei îl ridică pe Antonescu la rangul de mareșal al armatei române, iar dezastrul de la Stalingrad îi pecetluiește soarta: regele Mihai și anumiți generali trădători îl arestează și-l dau pe mâna rușilor, încheind armistițiul cu Națiunile Unite tocmai pe 12 septembrie 1944. Această lovitura de stat de la 23 august 1944 este tratată amplu în conținut, ocupă un loc special în paginile cărții, fiind o temă importantă din cuprinsul cărții.

De asemenea, ne sunt prezentate apelurile repetate ale Mareșalului, prin scrisori magistrale trimise lui Maniu și Brătianu, în care îi ruga să preia puterea, sau le răspunde prin a argumenta alianța cu Axa și continuarea războiului dincolo de Nistru. Din cuprinsul acestor scrisori, cititorul va descoperi ca Mareșalul nu uitase nord-vestul Transilvaniei și avea încredere în “justiția” pe care o va face Führerul, poporului român.

Despre regimul politic existent în România anilor celui de-Al Doilea Război Mondial, însuși Mareșalul Ion Antonescu îl definea ca unul “de autoritate”, dar necesar în salvarea ființei statale, în contextul în care democrațiile occidentale rămâneau conciliante în fața agresiunii naziste și comuniste. Prin prisma faptului că în timpul regimului Antonescu a existat opoziție căreia i s-a dat voie să se manifeste prin corespondența cu puterea, cât și “autorizarea” acesteia de către Mareșal pentru a purta tratative, în numele României, cu forțele Națiunilor Unite în vederea încheierii unui armistițiu onorabil, se poate spune, fără a se exagera, că a fost o formă a democrației incipiente, în condițiile în care democrația interbelică luase sfârșit în 1938 sub regimul regelui Carol al ll-lea.

Ca o sugestie pentru cititor, fie el și neavizat în controversele istoriei, cartea de față permite formarea unei imagini proprii asupra Războiului din Răsărit purtat de armata română; fapt posibil datorită expunerii științifice în baza unei documentații corecte a autorului, profesor de istorie.

prof. Claudiu Mărăcine