Cronică de carte: Aspecte ale vieţii cotidiene în mărturii ale vremii (1938-1947)

În urmă cu mai bine de 15 ani publicam în cotidianul „Gorjeanul” o serie de articole sub generice precum: Acum 50 de ani în Gorj (Nr. 1771 din 4 ian. 1996), Acum 100 de ani în Gorj – Vizite canonice (Nr. 1771 şi 1772 /1996), Un proces de acum 100 de ani (Nr.1748, 1749, din 28 şi 29 nov.1995).

Readuceam, astfel, în atenţie realităţi, întâmplări şi oameni din viaţa administrativ-politică şi social-culturală a judeţului, printr-o pasiune arhivistică irepresibilă. Parcurgeam gazetele epocii (îndeosebi «Gorjeanul»), dar şi anumite lucrări, din care reţineam aspecte de viaţă cotidiană, reprezentative oarecum pentru momentul social-istoric respectiv, şi mai puţin consemnările cu caracter anodin (precum pierderile de obiecte, delicvenţe de tot felul, numiri şi trasferări de funcţionari publici, în general acele «informaţiuni» adresate lumii obişnuite de publicaţia lui Jean Bărbulescu ce se subintitula «organ de cultură şi informaţiuni».

Desigur, aceste articole erau destul de gustate, mai ales că unii cititori mai în vîrstă trăiseră sau fuseseră contemporani cu realităţile, oamenii şi întâmplările petrecute cu o jumătate de secol în urmă (precum regretaţii condeieri gorjeni Sabin Velican Constantin Uscătescu, Constantin Lupescu, Beniamin Basa, Iunian Th. Ciobanu, Haralambie Argintaru şi alţii care le savurau de-a dreptul atunci cînd ne întâlneam, comentînd pe marginea acestora).

Am făcut apel la toate aceste consemnări de prin anii 90, provocat de o carte recent apărută şi intitulată Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947), la Editura Sitech – Craiova  (238 p.) şi semnată de o triadă de istorici gorjeni întâlnită şi pe alte cărţi de profil documentar-istoric : Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu.

Apărută sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj şi dedicată profesorului şi istoricului Ion Scurtu, preşedintele SSIR, în semn de omagiu şi preţuire pentru activitatea laborioasă din fruntea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, lucrarea conspectează «viaţa cotidiană din Gorj în perioada cuprinsă între lovitura de stat de la 10 februarie 1938 prin care Carol al II-lea a instaurat regimul de autoritate monarhică, şi 30 decembrie 1947, când ultimul rege al României a fost nevoit să semneze actul de abdicare».

Ideea acestei cărți structurate pe laconice consemnări e că „istoria i-a influențat pe gorjeni atât la nivel individual cât și colectiv”, așadar „viața lor particulară nu avea cum să iasă din aceste cadre, impuse de realitățile concrete ale timpului, însă, în ciuda tuturor acelor ani, viața urmându-și cursul, cu bucuriile și dramele ei”.

Consemnările de pe parcursul fiecărui an sunt puse sub generice semnificative. 1938. „Gustul puterii”, 1939.Izbucnirea Marii Conflagrații Mondiale, 1940.Declanșarea Războiului Sfânt din Răsărit, 1942.Anul supremei încordări, 1943.Tragedia de la Stalingrad, 1944.Reorientarea politică a României, 1945.Anul marilor prefaceri, 1946.Marea farsă electorală, 1947.Sfârșitul monarhiei din România…

Totul este asigurat de o Bibliografie, în care găsim menționate izvoare specifice (arhive, documente, periodice), dar  și articole, studii și lucrări, între care preponderente sunt cele semnate de I. Scurtu (18)  și Gh. Nichifor (16).

Evantaiul de consemnări așezat sub genericul anilor respectivi rețin, în primul rând, activitățile partidelor politice cu „jocurile” lor în administrarea orașului și județului, dar și oameni și întâmplări din domeniul învățământului, culturii, presei, vieții bisericești, din viața frontului care aduce atâtea nenorociri în casele gorjenilor, din ajutorul dat de conjudețeni celor aflați pe liniile de bătaie din Răsărit, apoi informații privitoare la viața medicală și agricolă a gorjenilor, la vremurile de criză îndulcite oarecum de generozitatea unor factori locali, precum Liga Femeilor Gorjene și Societatea de Cruce Roșie, Filiala Gorj, ambele sub președinția Arethiei Tătărescu.

Consemnând, sumar, realități, destine umane, evenimente petrecute în acest deceniu de viață cotidiană în Gorjul de altădată, lucrarea ar putea fi o „carte de învățătură” pentru gorjeni, îndemnați de prof. univ. dr. Ion Scurtu : „să nu mai accepte cocoțarea nonvalorilor în posturi de conducere, ci să-i tragă la «răspundere» pe cei care au distrus economia națională, învățământul și sănătatea, afectând grav prin politica lor însăși ființa poporului român, au jefuit bunul public, urmărind numai propria lor înavuțire, cu prețul sărăcirii milioanelor de români. Să nu mai admită imoralitatea, impostura, demagogia.”

Regimurile autoritare evocate în această carte „au dăinuit, în principal, datorită pasivității cetățenilor”, afirmă dl I. Scurtu, care-și sfârșește „Cuvântul înainte” (datat : 31 octombrie 2011) cu apelul la principiul „suveranității naționale” expres prevăzut în actuala Constituție, dar și cu prezicerea care sună ca un memento de mai prelungi acuze postcomuniste : „Niciun popor și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”. Respectivul Cuvânt înainte se conjugă fericit cu studiul introductiv „Gorjul în balanța dictaturilor”, nesemnat, dar, după stil și tonalitate, intuim că este vorba de istoricul Gh. Nichifor, care face o privire de ansamblu a deceniului 1938-1947, interval în care s-au petrecut unele din cele mai dramatice evenimente pe care România nu le-a putut evita : ascensiunea Gărzii de Fier, dictatura carlistă, rebeliunea legionară, sfârtecarea teritorială prin pierderea Basarabiei, Bucovinei, ținutului Herța, sudul Dobrogei și, desigur, prin Diktatul de la Viena, Ardealul de Nord, abdicarea regelui Carol al II-lea și revenirea pe tron a lui Mihai I, după alungarea căruia începe comunizarea spornică a țării după „scriptura stalinistă”, vorba lui Lucian Blaga, și în expectativa Occidentului care mai figura   doar cu 10% influență de capital într-o țară ocupată de armata sovietică.

Nu lipsește consemnarea privind luarea în primire de către Primăria Tg.-Jiu a lucrărilor de artă brâncușiene, lucrate în anii 1937-1938, deși, după părerea noastră, trebuia consemnat și rezumatul reportajului privind inaugurarea ansamblului sculptural din ziua de 27 octombrie 1938, de față fiind oficialitățile locale, județene și rezidentul regal al Ținutului Olt, ca și alte date despre prezența lui Brâncuși în Gorj. Dar cum genericul anului 1938 este nu „Anul Ansamblului Sculptural brâncușian de la Târgu-Jiu” ci „Gustul puterii”, putem înțelege că preponderent este interesul istoricului și nu al omului de cultură…

Mărturisim că, răsfoind de atâtea ori colecțiile publicațiilor interbelice, eram familiarizați nu numai cu viața gorjenească, dar și cu ecoul evenimentelor din plan național și internațional. Ne-ar surâde ideea unei „Crestomații culturale”, dar nu numai pe un deceniu, ci pe o perioadă mai largă, bunăoară epoca 1900-1947. Ceea ce s-ar putea realiza la nivel instituțional, prin muncă de echipă. S-ar putea, astfel, realiza lucrări de mare valoare documentară, adevărate baze de date (de care mai vorbeam noi și cu alte prilejuri). Două ar fi, așadar, cele mai stringente „crestomații”: una de interes istoric, cealaltă de interes cultural. După pașii care s-au făcut până acum, lucrurile ar putea fi puse mai ușor în ramă…

Alcătuirea unor colective de lucru specializate, precum și alocarea unor fonduri de susținere corespunzătoare ar duce la o concertată acțiune de valorificare documentară a tradițiilor istorice și culturale ale Gorjului, deziderat ce vine de la generațiile precedente și cu care se vor confrunta, cu siguranță, și cele ce ne vor succeda…

 Zenovie CÂRLUGEA

Decembrie 2011

 

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: