Cercul pedagogic al profesorilor de istorie din Gorj

Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu a găzduit miercuri, 22 februarie 2012, Cercul Pedagogic al Profesorilor de Istorie din Gorj. La acţiune au luat parte peste 40 de cadre didactice care predau istoria în liceele gorjene, alături de aceştia aflându-se şi prof. Justin Paralescu, inspectorul şcolar general care a ţinut să mulţumească profesorilor pentru abnegaţia şi profesionalismul de care dau dovadă în predarea istoriei. 

La Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu performanţă nu înseamnă numai matematică, informatică, fizică, chimie, biologie, ci şi literatură română, limbi străine, ştiinţe sociale, geografie, sport, desen, muzică şi ISTORIE”, ne declara prof. dr. Gheorghe Nichifor, directorul acestei prestigioase unităţi de învăţământ din judeţul nostru.

Cercul pedagogic al profesorilor de istorie din Gorj a prilejuit desfăşurarea unor activităţi metodico-ştiinţifice ce au cuprins un program variat: lecţie deschisă, vernisajul unei expoziţii de desene în acuarelă cu tematică istorică, un program muzical tematic, lansare de carte şi prezentarea activităţilor extraşcolare de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu.

Profesorul Andrei Popete-Pătraşcu a susţinut o lecţie atelier cu aplicaţie pe tematica Holocaustului, prezentând colegilor profesori de istorie, o modalitate inedită de abordare a acestui subiect. Aplicaţia sa, interdisciplinară, cu tema „Holocaustul asumat – între istorie şi creaţia literară”, a fost propusă de către Galit Avitan de la Şcoala Internaţională de Studiere a Holocaustului, Yad Vashem, Israel.

După un program muzical tematic susţinut de Corala „Forte” a Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu (dirijor – prof. Cosmin Secară), a urmat vernisajul unei expoziţiii de desene în acuarelă intitulată: „12 personalităţi gorjene de-a lungul istoriei”. Autoarea expoziţiei, Andreea Denisa Vlădulescu, elevă în clasa a X-a, profilul matematică-informatică, a surprins  în culori vii o serie de oameni politici, de cultură şi ştiinţă din Gorjul de altădată, amintind aici pe generalul Gheorghe Magheru, deputatul Dincă Schileru, doctorul Nicolae Hasnaş, istoricul Alexandru Ştefulescu, tipograful Nicu D. Miloşescu şi alţii.

Prof. Adriana-Simona Peptan a prezentat profesorilor prezenţi la cercul pedagogic un comentariu metodico-ştiinţific al ultimului număr al Revistei „Historia C.N.E.T.”, editată de elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, publicaţie ce apare sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj şi distinsă anul trecut cu două importante premii: Locul I la Concursul Naţional de Reviste Şcolare, etapa judeţeană, şi Premiul „Aurelian Iordănescu” acordat de Societatea de Ştiinţe Istorice din România (preşedintele comisiei de evaluare fiind prof. univ. dr. Ioan Scurtu).

Profesorul Andrei Popete-Pătraşcu şi elevul Adrian-Eugen Preda, clasa a 11-a, profilul filologie, olimpic naţional la istorie şi vicepreşedinte al Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”, au prezentat profesorilor invitaţi cele mai importante acţiuni pe care organizaţia condusă de cei doi le-a realizat sau la care a participat, precizând că la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” s-a constituit primul Cerc „Cultul Eroilor” din judeţul Gorj, din dorinţa de a responsabiliza, elevii în demersul de înţelegere şi respect faţă de valorile istoriei: eroii neamului: „Ni se pare imperios necesar ca tânăra generaţie, elevii să ia cunoştinţă de faptele eroice ale înaintaşilor noştri. Vorbim aşadar de cei care au numele trecut în cartea de aur a istoriei, de eroii români.

 Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită

Tot în cadrul Cercului pedagogic al profesorilor de istorie din Gorj, prof. dr. Gheorghe Nichifor a prezentată în avanpremieră şi cea de-a doua ediţie a lucrării „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului”, revizuită şi adăugită, care astăzi vede lumina tiparului la Editura Sitech din Craiova, în condiţii grafice deosebite. Autorii, aşa cum ne-au obişnuit în mai vechea formulă, Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu, ne propun de această dată lucrarea, în cea de-a doua sa ediţie, redactată după normele ştiinţifice ale Academiei Române, cu o bibliografie îmbunătăţită şi un indice de nume impresionant.

În prefaţa lucrării, prof. dr. Bogdan Teodorescu, Secretar General al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România precizează: „Între timp cartea a impus un „brand local” şi s-a bucurat de aprecieri unanime din partea oficialităţilor, a specialiştilor şi a marelui public. Nu în ultimul rând a fost încununată cu un premiu al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Pe măsura succesului dobândit, autorii au revenit sub acelaşi titlu adăugând surse noi, bibliografia la zi (decembrie 2012) şi un indice de nume impresionant. Acolo unde au simţit nevoia şi noile investigaţii arhivistice şi de bibliotecă au impus, au revenit cu nuanţări, detalieri şi argumente suplimentare pentru o teză sau alta, desevârşindu-şi astfel lucrarea.

Personajul principal al autorilor noştri s-a născut într-un sat din plaiul Vâlcan a cărui vechime documentată coboară până spre sfârşitul sec al XVI-lea într-o familie în care amintirea evenimentelor de la 1821 era foarte puternică. Mutat după căsătorie (1868) în comuna de reşedinţă a soţiei, la Bâlteni, unde a rămas până la sfârşitul vieţii, şi-a câştigat existenţa mai întâi dintr-un atelier de croitorie, impunând modelul costumului popular local şi apoi din negoţ şi agricultură. Pe la 1880, avea acum 34 de ani, era unul dintre cei mai importanţi proprietari funciari locali, priceput în cultura cerealelor, pomilor fructiferi şi viţei de vie. Creşterea cailor se adăuga precum o pasiune de suflet. A construit mori şi joagăre şi a achiziţionat spaţii întinse de pădure. Istoria averii lui Dincă Schileru, aşa cum ne-o prezintă autorii, e departe de a fi idilică, nefiind lipsită de conflicte cu obşti săteşti care se considerau nedreptăţite sau de sechestrări de bunuri, stinse atunci când în cele din urmă acuzatul îşi plătea dările către stat.

Notorietatea câştigată datorită succesului său în activităţi economice avea să îl propulseze curând şi în viaţa publică. Fără intervenţia administraţiei sau guvernului, a fost ales de ţăranii gorjeni în Consiliul local, în anul 1876. Consilier şi vicepreşedinte în deceniul care a urmat, Dincă Schileru s-a remarcat prin vehemenţa şi curajul opiniilor sale care au culminat cu un atentat la adresa vieţii sale, din fericire nereuşit, în 1880.

Începuse, cu un an înainte, în 1879, o lungă carieră de parlamentar în gruparea liberală condusă de C.A. Rosetti şi mai târziu de urmaşii acestuia, Colegiul III din Gorj alegându-l cu intermitenţe până în 1911. Anecdotica a reţinut imaginea unei persoane care călca în sălile înaltului for legislativ, îmbrăcată într-un splendid costum gorjenesc, expresie a mândriei că îşi reprezintă concetăţenii. În mod corect autorii afirmă că dincolo de exagerări, Schileru nu a fost doar un personaj pitoresc, nici „apostolul imaculat al satului gorjan” şi nici politicianul urmărit exclusiv de interesele sale.

Până atunci însă, el nu a ostenit să fie un vajnic susţinător al culturii şi învăţământului din judeţul său şi mi se pare firesc ca acestui subiect să îi fie consacrat un capitol întreg. Astfel, s-a numărat printre întemeietorii muzeului din Târgu-Jiu ale cărui colecţii le-a îmbogăţit în mai multe rânduri cu donaţii, a participat activ la conferinţele şi marile serbări culturale ale epocii (una prilejuită de inaugurarea in capitala Gorjului a gimnaziului unde l-a întâlnit pe Spiru Haret în octombrie 1898 şi în acelaşi an alta la dezvelirea statuii lui Tudor Vladimirescu), a susţinut mai multe publicaţii destinate lumii satului, a iniţiat şcoala din Bâlteni pe care a donat-o comunităţii locale şi a restaurat aşezarea monahală de la Locurele (Locuri Rele) şi a ctitorit biserica din satul de reşedinţă căruia i-a fixat piatra fundamentală.

Dar cum un volum de aproape 650 de pagini nu poate fi rezumat în câteva rânduri, vom lăsa întreagă cititorului plăcerea de a-l descoperi pe Dincă Schileru în paginile acestei cărţi.

PROF. CORNEL ŞOMÂCU

Reclame

Alexandru Ştefulescu – un destin în slujba istoriei

Galerie: 12 personalităţi gorjene de-a lungul istoriei (desene în acuarelă)

Cine-a fost odată-n Gorj: Elena Udrişte

Elena Udrişte (1924-1996) a rămas în istoria acestor meleaguri pentru activitatea de mai bine de patru decenii dedicată colecţiilor muzeistice de pe aceste meleaguri. Cea mai importantă realizare a sa rămâne Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara inaugurat în 1975. Invocă această personalitate pentru telespectatorii GORJ TV muzeograful Gheorghe Calotoiu, cel care i-a fost coleg în cadrul acestei instituţii, ziaristul Ion Popescu Brădiceni, cel care i-a luat un interesant interviu în 1983 şi Albinel Firescu, cel care conduce acum secţia Muzeului Judeţean de la Curtişoara.

S-au scurs deja 16 ani din momentul când Elena Udrişte, cel mai important muzeograf din istoria Muzeului Judeţean a intrat în eternitate. Unii dintre cei care au cunoscut-o sau au lucrat cu ea direct îi păstrează o frumoasă amintire, gânduri care sunt împărtăşite şi camerei de filmat. Cercetătorul Gheorghe Calotoiu şi-a făcut ucenicia ca muzeograf sub coordonarea Elenei Udrişte, Ion Popescu-Brădiceni era doar un tânăr ziarist când a făcut un interesant interviu cu Elena Udrişte iar Albinel Firescu este cel care în ultimii ani a fost chemat să dea noua faţă a Muzeului de la Curtişoara după amputările teritoriale suferite, toţi cei trei ne fac un portret al fondatorului Muzeului Judeţean contemporan.

Elena Udrişte are ca operă de căpătâi Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, acolo unde a strâns veritabile monumente de arhitectură ţărănească de la casele ţărăneşti la şoproane, conace de plai, pivniţe de deal, mori, fântâni cu cumpănă etc. Originalitatea Muzeului de la Curtişoara stă în operele de prelucrare a lemnului, acestea fiind cercetate şi puse în valoare printr-o carte de către Elena Udrişte. Aceasta spunea în 1972 că: “Arta crestăturilor în lemn şi arhitectura contemporană a satelor din Gorj – la fel ca în celalalte judeţe ale ţării – au rădăcini adânci în creaţia artistică şi arhitectura populară tradiţională (…). Toate elementele arhitectonice din lemn aparent ale casei poartă pecetea simţului său artistic: coama acoperişului este împodobită cu ciocârlani sau cârstei crestaţi cu barda şi chiserul în ultimul rând de şindrile – amintind un stol de păsări ce a poposit pe casă; cele două ţape sau suliţi care străjuiesc de o parte şi de alta coama acoperişului sunt ornamentele pe cele patru muchii cu motive stilizate; şindrila sau sita este aşezată în solzi sita solzita, sau sita tăiată în ocheană.”

Radio Târgu-Jiu: Altfel despre istorie (Carol al II-lea. Destinul unui monarh)

Circulara B.Ex. S.Ş.I.R. din 31.01.2012

Circulară BEx S.Ş.I.R. din 31.01.2012 pdf. (Click aici)

Şedinţa Biroului Naţional Executiv S.Ş.I.R.

Marţi, 31 ianuarie 2012, a avut loc şedinţa Biroului Național Executiv al Societății de Științe Istorice din România. Prezenţi din partea Filialei Gorj a S.Ş.I.R. au fost prof. dr. Gheorghe Nichifor (Vicepreşedinte S.Ş.I.R) şi prof. Andrei Popete-Pătraşcu (membru Biroul Naţional Executiv).

Ordinea de zi a ședinței Biroului Național Executiv al Societății de Științe Istorice din România a cuprins următoarele:

1. Stabilirea sumarului volumului LXXIX / 2012 al revistei „Studii și articole de istorie”.

2. Propuneri pentru reînnoirea paginii web a Societății de Științe Istorice din România.

3. Strategia pentru reînființarea de filiale în centrele universitare.

4. Informare cu privire la relațiile cu Euroclio.

5. Organizarea activității Biroului Național Executiv și pregătirea ședinței Consiliului Național din 26 mai 2012.

6. Diverse.