29 IULIE – Ziua Imnului Naţional

Reclame

Premiile S.Ş.I.R.

PREMIUL GHEORGHE I. BRĂTIANU

Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete-Pătraşcu, Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947), Craiova, Editura Sitech, 2011

PREMIUL AURELIAN IORDĂNESCU

Revista „Historia C.N.E.T.”, an III, nr. 1-2 (9-10) / 2012

S.Ş.I.R.

Cursurile de vară S.Ş.I.R. / Piteşti – 2012

Ecouri în presă: Cursurile de vară S.Ş.I.R. – Piteşti 2012

GORJEANUL / Corespondenţă: Istorici gorjeni la cursurile de vară ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România

 

VERTICAL / Lectoratul de vară al Societății de Științe Istorice din România în Țara Argeșului

Cursurile de vară S.Ş.I.R. / ziua 6

În cadrul ultimei zile a Cursurilor de vară organizate de Societatea de Ştiinţe Istorice din România, conducerea societăţii a oferit distincţii tuturor participanţilor: Un VEXILLUM IN HONORIS NICOLAE BĂLCESCU, cu prilejul Lectoratului de Vară al profesorilor de istorie, desfăşurat în Anul Nicolae Bălcescu, în Piteşti – Argeş şi capitalele Ţării Româneşti, Câmpulung – Curtea de Argeş. Deasemenea au fost înmânate şi premiile anuale ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Întrunită în şedinţa Biroului Executiv din data de 16 iulie 2012 la Piteşti, conducerea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România  a decis în unanimitate atribuirea următoarelor premii:

 Diplome de excelenţă:
– Domnului prof. Nichita Adăniloaie, la împlinirea vârstei de 85 ani.
– Domnului prof. Ioan Mitrea, la împlinirea vârstei de 75 ani.
– Domnilor prof. Mihai Pârvulescu şi Dumitru Tomoni, pentru organizarea Cursurilor de vară ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Timişoara 2011.
– Părintelui paroh Petru Moga de la Parohia „Sf. Nicolae”, cartierul Slobozia, din Câmpina, jud. Prahova.
– Domnilor prof. Constantin Vărăşcanu şi Spiridon Cristocea, pentru organizarea Cursurilor de vară ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Piteşti 2012.
 
Premiul „Gheorghe I. Brătianu”
– Doamnei prof. Dorina Nichifor şi domnilor Gheorghe Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu, pentru lucrarea „Aspecte ale vieţii cotidiene în mărturii ale vremii (1938-1947)”.
– Domnului prof. Relu Stoica, pentru lucrarea „Contribuţii bibliografice la istoria judeţului Buzău”.
 
Premiul „A.D. Xenopol”
– Domnului prof. Ştefan Grigorescu, pentru lucrarea „Căpitanii lui Mihai Viteazul”.
– Domnului prof. Constantin Vlad, pentru lucarea „Carol al II-lea o speranţă neîmplinită
– Domnului prof. Andrei Florin Sora, pentru lucrarea „Servir l’ état Roumain. Le corps préfectoral, 1866-1940”.
 
Premiul „Constantin C. Giurescu”
– Doamna prof. Oltea Răşcanu Grămăticu, pentru lucrarea „Monografia Filialei Bârlad a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România”.
– Domnului prof. Mihai Adafini, pentru lucrarea „Sfânta lumină  a învăţăturii şi apostolii ei. Istoria şcolii pancene (1856-2011)”.
– Doamnei prof. Mariana Vânătoru şi domnului prof. Marian Vânătoru, pentru lucrarea „Monografia şcolii din comuna Peretu, judeţul Teleorman (1823- 2010)”.
– Domnilor prof. Nicolae Ionescu şi Marin Maronescu, pentru lucrarea „Monografia Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui (1890-2010)”.
– Domnului prof. Ioan Magear, pentru lucrarea „Monografia Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din Reşiţa”.
– Domnului prof. Nicolae Cristea, pentru lucrarea „Imaginea publică a monarhiei în România (1866-1947)”.
– Domnului prof. Ghe. Cârştina, pentru lucrarea „Dragoslavele”.
 
Premiul „Aurelian Iordănescu”
– Revista „Zargidava”, nr. 10  Filiala Bacău S.Ş.I.R.
– Revista „Tezaur”, nr. 9, editată de Filiala Buzău S.Ş.I.R.
– Revista „Historia C.N.E.T.”, nr. 8-9, editată de Filiala Gorj S.Ş.I.R.
– Revista „Historica. Antologie de studii şi articole de istorie” – 10 ani de la apariţie, editată de Filiala Dolj S.Ş.I.R.
– Revista „Istorie şi societate. Studii şi comunicări”, vol. II, editată de Filiala Prahova S.Ş.I.R.
– „Anuarul Filialei Câmpina S.Ş.I.R.”, vol. II, 2011. 

Cursurile de vară S.Ş.I.R. / ziua 5

În vizită la Muzeul Judeţean Argeş…

Cursurile de vară S.Ş.I.R. / ziua 4

În cea de-a patra zi a Cursurilor de vară organizate de Societatea de Ştiinţe Istorice din România, gazdele argeşene au oferit participanţilor o nouă excursie de documentare.

Cei 25 de istorici din întreaga ţară au vizitat: Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii de la Goleşti, Vila Florica şi Capela familiei Brătianu, oraşul Câmpulung Muscel, Casa memorială „George Topârceanu”, Mănăstirea Nămăieşti, Mausoleul de la Mateiaş şi Castrul Roman de la Jidova.

 

Cursurile de vară S.Ş.I.R. / ziua 3

Excursiile de documentare la care istoricii din întreaga ţară au participat s-au desfăşurat la Tutana, Curtea de Argeş – Biserica Domnească (în naos aflându-se mormântul lui Vlaicu Vodă, recent deshumat pentru recoltarea ADN-ului) şi Mănăstirea Curtea de Argeş, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură ecleziastică din Țara Românească, care în decursul secolelor a oferit lumina și cultura poporului român, Cetatea Poienari, aflată la 4 km distanţă de barajul Vidraru, în vârful muntelui Cetăţuia, la o altitudine de 850 m, protejată de pante abrupte, Vila Florica şi Capela familiei Brătianu, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti – Mănăstirea Nămăieşti, Castrul Roman Jidava, Muzeul de istorie, Biserica Domnească „Negru Vodă” şi Mausoleul Mateiaş.   

Participanţii la Cursurile de vară ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România au fost impresionaţi în mod deosebit de  Mănăstirea Curtea de Argeş, sfântul lăcaş având o deosebită însemnătate și valoare istorică. În imediata vecinătate a mănăstirii, se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Această denumire poartă peste timpuri povestea meșterului legendar, care, neputând coborî de pe biserică după terminarea ei – luându-i-se scările – și-ar fi făcut aripi din șindrilă și, similar mitului lui Icar, a sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor. De la „Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că „se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524”. Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, precum și Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția).

Un alt obiectiv istoric apreciat de participanţii la Cursurile de vară este Cetatea Poienari, cunoscută şi sub denumirile de „Cetatea lui Vlad Ţepeş” sau „Cetatea lui Negru Vodă”, veritabil „cuib de vulturi al vitejilor de temut”. Despre aceasta, mărturiile istorice menţionează că făcea parte în secolele XIV-XV dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti. Ascunsă între munţi, bătrâna cetate îşi tăinuieşte încă secretele, deşi, mai nou, e scormonită cărămidă cu cărămidă de admiratorii celebrului personaj căruia Bram Stoker i-a dat viaţă, Dracula. La această cetate am ajuns, urcând toate cele 1480 de trepte din beton care şerpuiesc printr-o răcoroasă pădure de fagi. Ridicată de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a visteriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie” (trădare).

Nu putem încheia aceste rânduri fără a aduce şi un cuvânt de mulţumire organizatorilor, domnului Constantin Vărăşcanu, dar şi conducerii Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, cu deplina convingere că şi în acest an cursurile au constituit un succes deplin.    

Cursurile de vară S.Ş.I.R. / ziua 2

Marţi, 17 iulie 2012, participanţii la Cursurile de vară S.Ş.I.R. au luat parte la Sesiunea de comunicări de istorie locală, susţinută de istoricii argeşeni cu luări de cuvânt de înaltă ţinută ştiinţifică.

În următoarele zile istoricii vor participa la excursii de documentare la Curtea de Argeş şi Barajul Vidraru: Biserica Domnească, Mănăstirea Curtea de Argeş, Cetatea Poenari. La această cetate am ajuns şi în urmă cu mai mulţi ani, urcând toate cele 1480 de trepte din beton care şerpuiesc printr-o răcoroasă pădure de fagi. Aflată la 4 km distanţă de barajul Vidraru, în vârful muntelui Cetăţuia, la o altitudine de 850 m, protejată de pante abrupte, Cetatea Poenari, veritabil „cuib de vulturi al vitejilor de temut”, făcea parte în secolele XIV-XV dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti. Ascunsă între munţi, bătrâna cetate îşi tăinuieşte încă secretele, deşi, mai nou, e scormonită cărămidă cu cărămidă de admiratorii celebrului personaj căruia Bram Stoker i-a dat viaţă, Dracula.

În peregrinările noastre vom ajunge şi la Mânăstirea Curtea de Argeş, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură ecleziastică din Țara Românească, care în decursul secolelor a oferit lumina și cultura poporului român. De aceea, ea are și în prezent și va avea mereu o deosebită însemnătate și valoare istorică. În imediata vecinătate a mănăstirii, se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Această denumire poartă peste timpuri povestea meșterului legendar, care, neputând coborî de pe biserică după terminarea ei – luându-i-se scările – și-ar fi făcut aripi din șindrilă și, similar mitului lui Icar, a sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor. De la „Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că „se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524”. De asemenea, Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, precum și Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția).

Tot în cadrul Lectoratului de vară organizat de S.Ş.I.R. va avea loc şi o vizită de documentare la Goleşti, Câmpulung, Nămăieşti, Mateiaş (Vila Florica şi Capela familiei Brătianu, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti – Mânăstirea Nămăieşti, Mateiaş, Castrul Roman Jidova, Muzeul de istorie, Biserica Domnească „Negru Vodă”, Mausoleul Mateiaş).

Periplul documentar se va încheia în zilele de 20-21 iulie, cu expuneri şi dezbateri metodice, concluzii şi festivitatea de premiere a lucrărilor istorice publicate în anul 2011 de către membrii S.Ş.I.R. Şi în acest an, Filiala Gorj S.Ş.I.R. va primi două distincţii, pentru lucrarea „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)” (autori: Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete-Pătraşcu) şi Revista „Historia C.N.E.T.” editată de elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu.