Marţi, 17 iulie 2012, participanţii la Cursurile de vară S.Ş.I.R. au luat parte la Sesiunea de comunicări de istorie locală, susţinută de istoricii argeşeni cu luări de cuvânt de înaltă ţinută ştiinţifică.

În următoarele zile istoricii vor participa la excursii de documentare la Curtea de Argeş şi Barajul Vidraru: Biserica Domnească, Mănăstirea Curtea de Argeş, Cetatea Poenari. La această cetate am ajuns şi în urmă cu mai mulţi ani, urcând toate cele 1480 de trepte din beton care şerpuiesc printr-o răcoroasă pădure de fagi. Aflată la 4 km distanţă de barajul Vidraru, în vârful muntelui Cetăţuia, la o altitudine de 850 m, protejată de pante abrupte, Cetatea Poenari, veritabil „cuib de vulturi al vitejilor de temut”, făcea parte în secolele XIV-XV dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti. Ascunsă între munţi, bătrâna cetate îşi tăinuieşte încă secretele, deşi, mai nou, e scormonită cărămidă cu cărămidă de admiratorii celebrului personaj căruia Bram Stoker i-a dat viaţă, Dracula.

În peregrinările noastre vom ajunge şi la Mânăstirea Curtea de Argeş, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură ecleziastică din Țara Românească, care în decursul secolelor a oferit lumina și cultura poporului român. De aceea, ea are și în prezent și va avea mereu o deosebită însemnătate și valoare istorică. În imediata vecinătate a mănăstirii, se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Această denumire poartă peste timpuri povestea meșterului legendar, care, neputând coborî de pe biserică după terminarea ei – luându-i-se scările – și-ar fi făcut aripi din șindrilă și, similar mitului lui Icar, a sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor. De la „Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că „se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524”. De asemenea, Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, precum și Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția).

Tot în cadrul Lectoratului de vară organizat de S.Ş.I.R. va avea loc şi o vizită de documentare la Goleşti, Câmpulung, Nămăieşti, Mateiaş (Vila Florica şi Capela familiei Brătianu, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti – Mânăstirea Nămăieşti, Mateiaş, Castrul Roman Jidova, Muzeul de istorie, Biserica Domnească „Negru Vodă”, Mausoleul Mateiaş).

Periplul documentar se va încheia în zilele de 20-21 iulie, cu expuneri şi dezbateri metodice, concluzii şi festivitatea de premiere a lucrărilor istorice publicate în anul 2011 de către membrii S.Ş.I.R. Şi în acest an, Filiala Gorj S.Ş.I.R. va primi două distincţii, pentru lucrarea „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)” (autori: Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete-Pătraşcu) şi Revista „Historia C.N.E.T.” editată de elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu.