Aplicație extracurriculară

Untitled-1 copy

În cadrul Proiectului Historia C.N.E.T. – Istoria de lângă noi, catedra de istorie a C.N.E.T. – Colegiul National „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu organizează în data de 22 noiembrie 2013, aplicația extracurriculară: Biserica din Vădeni. Trei secole de istorie. Elevi ai C.N.E.T. vor vizita cea mai veche biserică de zid din Gorj, ctitorită la sfârșitul secolului al XVII-lea de către marele ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu. 
Parteneri: Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și Historica Gorj.
Reclame

Concurs de istorie Ziua Națională a României – 1 Decembrie

Untitled-2 copy

BIBLIOGRAFIE CONCURS ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

Historica Gorj: Aplicația extracurriculară „Pe urmele moților. Țara Zarandului, trecut și prezent”

Sâmbătă, 9 noiembrie 2013, Cercul Metodic Târgu-Cărbunești al profesorilor de istorie, alături de Centrul Metodic Valea Jiului, Centrul Metodic Târgu-Jiu și Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România au organizat aplicația extracurriculară comună a profesorilor de istorie din Gorj intitulată „Pe urmele moților. Țara Zarandului, trecut și prezent”.

Un tărâm aproape la fel de mare cât Maramureşul, prea puţin cunoscut însă, Țara Zarandului, întinsă pe versantul vestic al Munţilor Apuseni, de o parte şi de alta a Crişului Alb, este una din cele mai bogate rezervaţii de istorie și tradiţii arhaice din România. Astăzi se întinde pe teritoriul judeţelor Arad, Hunedoara şi Alba.

Vechimea Ţării Zarandului – a comitatului, cum i se spunea – „se pierde în negura istoriei”. Se presupune că aceste meleaguri au fost locuite încă din vremea romanilor, deşi nu există informaţii sigure care să susţină această ipoteză. Cert este că primele atestări documentare ale acestor locuri au avut loc în secolul al X-lea. Informaţiile despre ţinutul Zarandului devin mai consistente în secolul al XVI-lea, din epoca ocupaţiei turceşti. Fiind un ţinut de graniţă Țara Zarandului a fost mereu disputată și împărțită între Ungaria şi Principatul Transilvan, pentru ca în secolele XVIII-XIX să joace un rol important în cele două mişcări revoluţionare: răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan şi Revoluţia de la 1848, condusă, în Transilvania, de Avram Iancu. Sunt toate acestea motive pentru care peste 30 de profesori de istorie din Gorj și membri ai Societății de Științe Istorice din România – Filiala Gorj au participat în data de 9 noiembrie la aplicația extracurriculară intitulată „Pe urmele moților. Țara Zarandului, trecut și prezent”.

page002

Țara Zarandului, trecut și prezent

Aplicația extracurriculară a profesorilor de istorie din Gorj a cuprins orașul Brad (vizită la Muzeul Aurului), Ansamblul istoric de la Ţebea, satul Crișan, Mănăstirea Vaca și Cetatea de la Deva. Am admirat peisaje pitorește cu locuințe tradiționale construite din lemn festonat și îmbinat la capete, cu acoperișuri înalte și țuguiate, care se mai păstrează și astăzi, cu pivnițe la subsol și fațade cu stâlpi, coloane și arcade. Oamenii de prin partea locului își spun și astăzi moți-crișeni fiind renumiți pentru hărnicie într-un ținut deloc bogat. De-a lungul timpului, meseriile tradiţionale ale locului au fost: mineritul, una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, care lucrau fie la minele de aur din Brad sau Caraci, fie la cele de cărbune din Țebea, dar și cojocăritul, spătăritul, care definește meșteșugul de confecționare a spetelor pentru războaiele de țesut, producerea varului,  îndeletnicire care se mai practică sporadic și astazi, agricultura și creșterea animalelor.

page001

La Brad, un oraş minier, transformat în municipiu, profesorii de istorie gorjeni au vizitat Muzeul Aurului,  un unicat în peisajul colecţiilor de la nivel internaţional. Redeschis în anul 2012, la un veac de la atestarea documentară oficială, colecţia a fost completată cu noi exponate din zăcămintele aurifere ale Munţilor Metaliferi, eşantioane minerale din România şi din alte ţări. Colecţia are în prezent 1305 exponate cu aur şi 1000 de exponate de minerale fără aur. Muzeul deţine numeroase obiecte arheologice şi de minerit care dovedesc existenţa în zona Bradului a unei activităţi minere de peste 2000 de ani.

page

În drumul spre Ansamblul istoric de la Ţebea, am putut admira și clădirea staţiei de cale ferată Brad, construită cu mai bine de 100 de ani în urmă, după proiectul unei staţii realizate în Tirol, Austria. Construcţia, în stil vienez, declarată clădire de patrimoniu naţional, cândva una dintre cele mai frumoase clădiri din Ardeal, este acum pe cale să se părăbuşeacă.

Pe urmele moților

Nu poți vizita Ţara Zarandului, fără a trece pe la Ansamblul istoric de la Ţebea,  numit și „Panteonul Moţilor”, care cuprinde obiective cu importanţă istorică, puternic fixate în conştiinţa moţilor şi în istoria poporului român. În cimitirul din Ţebea este înmormântat Avram Iancu, la umbra unui gorun secular și tot aici se găsesc „Gorunul lui Horea”, dar și trei goruni plantați în anul 1924 de către regele Ferdinand, regina Maria și generalul francez Henry Berthlot.

page004

page003

Ne-am recules la mormântul lui Avram Iancu, în liniștea „Panteonului Moţilor”, apoi ne-am îndreptat spre  satul Crișan, pe malul drept al Crişului Alb, sat care poartă numele lui Gheorghe Crişan, conducător al Răscoalei din 1784. Acest sat din Ţara Zarandului are o bogată istorie, fiind atestat în documentele medievale din 1439, sub numele de Vaca. Faima satului a fost sporită de existenţa Mănăstirii Vaca, ctitorită de creştinii ortodocși din satele Ribiţa şi Vaca, în a doua jumătate a veacului al XVI-lea. Construcţia pe care o vedem astăzi a fost ridicată între anii 1846 şi 1852.

page005

Aplicația extracurriculară a profesorilor de istorie gorjeni, coordonată de prof. Aurelian Ursu și prof. dr. Dorina Nichifor, inspector de specialitate I.S.J. Gorj s-a încheiat la Cetatea Devei, construită la mijlocul secolului al XIII-lea. Considerată una din cele mai importante fortificații medievale din Transilvania, cetatea a suferit transformări succesive, mai ales prin lucrările realizate de Habsburgi în secolul al XVIII-lea. A fost definitiv distrusă în timpul revoluției din 1848-1849.

Aplicație extracurriculară

Simpozionul „File de istorie contemporană. Rezistența la comunism, Motru 1981”

Miercuri, 30 octombrie 2013, Casa de Cultură a municipiului Motru a găzduit Simpozionul „File de istorie contemporană. Rezistența la comunism, Motru 1981”, organizat de Colegiul Tehnic Motru și Colegiul Național „George Coșbuc” în semn de omagiu adus minerilor implicați în revolta de atunci. Manifestarea s-a bucurat de prezența autorităților locale, mai multor istorici gorjeni, elevi și profesori motreni.

DSCN4903

În perioada dictaturii lui Nicolae Ceauşescu acţiunile revendicative şi revoltele colective au fost puţine. Din păcate, însă, nici acestea nu sunt cunoscute în totalitate. Regimul Ceauşescu a fost serios zdruncinat de trei revolte muncitoreşti importante: Greva minerilor de la Lupeni din august 1977, Revolta minerilor de la Motru din octombrie 1981 şi Revolta muncitorilor braşoveni din noiembrie 1987. Dacă mişcarea minerilor din Valea Jiului şi răzvrătirea muncitorilor din Braşov au făcut obiectul unor cercetări ample, cele întâmplate la Motru în 1981 sunt trecute sub tăcere, doar istoricul gorjean Gheorghe Gorun, aplecându-se cu acribie și responsabilitate asupra acestui subiect.

Cauzele revoltei minerilor motreni au fost multiple: condiţiile inumane de muncă, epuizarea fizică şi psihică a oamenilor, presiunile venite din partea securităţii şi miliţiei, altfel spus: foamea, frigul, frica și accidentele frecvente de muncă. Totuşi, decretul 313 din 17 octombrie 1981, de raţionalizare a pâinii, potrivit căruia un miner primea doar 400 grame de pâine zilnic, insuficient pentru întreaga familie, constituie cauza principală a revoltei minerilor gorjeni. Pentru întâia oară s-a strigat: „Jos Ceauşescu, Jos comunismul!”. În urma acestei revolte au fost arestați oficial nouă dintre liderii minerilor, torturați şi anchetaţi în Bucureşti de securitate şi anchetatori militari, apoi condamnaţi la pedepse mult mai grele decât minerii din Valea Jiului sau muncitorii din Braşov, de către un complet de judecată al Tribunalului Militar Timişoara, deplasat special pentru ei la Bucureşti. După căderea regimului comunist au fost declarați deținuți politic.

DSCN4899

Revolta minerilor de la Motru, rememorată celor tineri de martori și participanți la evenimentele din 1981

Despre evenimentele din urmă cu 26 de ani au luat cuvântul în cadrul Simpozionului „File de istorie contemporană. Rezistența la comunism, Motru 1981”, istorici, martori și participanți la revoltă, elevi și profesori. Manifestarea a fost organizată în semn de omagiu adus minerilor implicați în revolta de atunci, la inițiativa doamnei prof. ing. Niculina Chițulescu, director al Colegiului Tehnic Motru, alături de Colegiul Național „George Coșbuc”, Primăria Municipiului Motru, Casa de Cultură și Poliția Municipiului Motru. Prezent la simpozion a fost și primarul municipiului Motru, ing. Dorin Hanu, un iubitor al istoriei și trecutului motrean, cel care a și felicitat organizatorii acestui eveniment.

Directorul Casei de Cultură a municipiului Motru, Daniel Popescu, a deschis lucrările simpozionului, apreciind activitățile educative desfășurate în colaborare cu școlile motrene, iar prof. Vasile Lupu și ing. Romulus Modoran au rememorat evenimentele din urmă cu 26 de ani. Elevii prezenți la simpozion au ascultat cu atenție evocările celor doi participanți la evenimente și au prezentat o serie de materiale realizate în cadrul orelor de istorie (Schirloiu Oana Mădălina, Dogaru Bogdan, Parpală Georgiana, Fîget Mădălina, Crăciun Mirela, Molnar Gabriela, Andree Burtea ș.a.). Eleva Arjocu Tabita ne-a mărturisit că: „organizarea acestui simpozion este foarte importantă pentru că și noi, cei tineri, care nu am trăit acele vremuri, am avut ocazia să aflăm detalii despre o perioadă importantă din istoria locală, perioadă în care au avut loc multe evenimente din care noi ca generație avem de învățat. Unitatea care a existat între mineri m-a impresionat și consider că și noi ar trebui sa ne însușim aceste valori pentru a fi pregătiți să luptăm pentru libertatea noastră, să ne amintim trecutul și să învățăm din el.”

DSCN4868

Nevoia de simboluri și repere

Profesorul de istorie Nicolae Negrea de la Colegiul Național „George Coșbuc”  a subliniat importanța evenimentelor din toamna anului 1981, declarând că este necesar a se acorda o mai mare atenție Revoltei minerilor de la Motru, printr-un memoriu adresat Institului de Investigare a Crimelor Comunismului din România și chiar menționarea acesteia în manualele de istorie. Prezent la simpozion din partea Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România, prof. Andrei Popete-Pătrașcu și-a exprimat susținerea față de acest demers și abordarea subiectului în cadrul unei viitoare ședințe a Biroului Național Executiv al S.S.I.R., remarcând implicarea deosebită a tuturor factorilor pentru reușita simpozionului la care au participat profesorii Amalia Dobre,  Ilie Tudosie, Falcău Elena, Crăciunescu Mihaela, Georgescu Corina și Delia Doman. Aceasta din urmă, consilier educativ la Colegiul Tehnic Motru a apreciat implicarea profesorilor, elevilor și a comunității în desfășurarea manifestări, iar coordonatoarea elevilor, prof. Amalia Dobre a adus mulțumiri întregii echipe cu care a colaborat pentru reușita acestui simpozion. Alături de cadrele didactice motrene la simpozion a participat și prof. dr. Maria Cochină de la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu.

La încheierea simpozionului, doamna prof. Niculina Chițulescu, directorul Colegiului Tehnic Motru, ne-a declarat că „este de datorita noastră, a educatorilor, să aducem în atenția elevilor evenimente, fapte, pe care ei nu le-au trăit, dar despre care este bine să știe. Avem copii buni, dornici de cunoaștere, dar depinde de noi în primul rând să reușim să îi atragem în astfel de activități.”

DSCN4886