Rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, la Târgu-Jiu

Vineri, 26 august 2016, se va desfăşura la Târgu-Jiu o activitate de comemorare a eroilor căzuți la datorie în Primul Război Mondial, prin rostirea solemnă a numelor acestora. Iniţiativa aparține Ministerului Apărării Naţionale, ca urmare a Hotărârii Guvernului României nr. 821/2015, cu completările ulterioare, privind aprobarea Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial. Ulterior, la propunerea prim-ministrului, Preşedintele României a acordat Înaltul Său Patronaj evenimentelor care urmează a fi desfăşurate în acest context.

Manifestări similare se vor desfășura și în alte orașe ale țării, între orele 09:30 – 11:30, unde vor avea loc, simultan, slujbe de pomenire, iar personalităţi militare, ale vieţii culturale, politice şi sociale, militari răniţi în teatrele de operaţii şi cetăţeni vor da citire, succesiv, unor liste ce cuprind nume de eroi, în cadrul ceremoniei de „Rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial”.

La Târgu-Jiu ceremonialul de comemorare a eroilor căzuți la datorie în Primul Război Mondial va avea loc în Piața Prefecturii, după cum urmează: 9.30-10.00 – Adunarea în Piaţa Prefecturii a personalului unităţilor militare, sosirea invitaţilor, a publicului şi a presei; instalarea gărzii de onoare la monument; 09.55 – Primirea oficialităţilor; 10.00-10.10 – Slujba religioasă; 10.10-10.12 – Moment de reculegere/Semnal trompet; 10.12-10.40 – Citirea preambulului şi a listei cu eroi, care îl însoţeşte; 10.40-10.50 – Intonarea imnului eroilor; depuneri de flori şi aprinderea de lumânări/candele, la monumentul Ecaterinei Teodoroiu; 10.50-11.00 – defilarea gărzii de onoare.

La evenimentul din Piața Prefecturii și-au anunțat prezența și reprezentanți ai Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județului Gorj, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” din Târgu-Jiu, Asociația culturală„Armonia”, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Asociația „Școala Gorjeană”  ș.a.

restitutio

Reclame

In memoriam Ecaterina Teodoroiu. 99 de ani de la moartea Eroinei de la Jiu

Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” din Târgu-Jiu, alături de Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județului Gorj, Consiliul Școlar al Elevilor Colegiului Național ,,Ecaterina Teodoroiu”, Asociația „Școala Gorjeană”, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Asociația Cercetașilor Tradiționali din România – Unitatea „General Dragalina” Târgu-Jiu, au marcat ziua de 22 august 2016, prin organizarea activității comemorative „In memoriam Ecaterina Teodoroiu. 99 de ani de la moartea Eroinei de la Jiu”.

Semnal editorial: „Contribuții la o posibilă bibliografie istorică a Gorjului”

CARTE„Devine din ce în ce mai clar faptul că, în noul orizont al globalizării, istoria, cartea de vizită a județului nostru, nu poate intra în istoria națională sau, mai mult, în cea universală, cu întreaga ei încărcătură actuală, decât prin selectarea și extragerea acelor fapte, evenimente, personalități, procese și fenomene, ce sunt reprezentative pentru identitatea Gorjului.

Parcurgând paginile lucrării Contribuții la o posibilă bibliografie istorică a Gorjului, cititorii avizați vor avea prilejul să identifice autori din toate generațiile, materiale bogate și diverse, din epoci istorice diferite. Efortul nostru îmbrățișează două direcții fundamentale: cărți, studii, articole despre istoria Gorjului și istorici gorjeni cu realizări istoriografice în plan local (altul decât Gorjul), național și internațional. Este departe de noi gândul că am reușit să depistăm tot ceea ce s-a scris despre Gorj sau ceea ce ne-au lăsat moștenire gorjenii. Cu siguranță, vom reveni pentru că încă există din fericire determinarea necesară îmbogățirii prezentei bibliografii cu alte nume și contribuții istoriografice. Important este că am generat un punct de pornire, ce poate fi valorificat de către oricine.

Firește, înainte de toate ne adresăm specialiștilor, cei mai îndreptățiți în utilizarea unui asemenea instrument. Lor le va fi mult mai ușor să depisteze ideile celorlalți, abordările și punctele de vedere, pe care să le folosească în propriile cercetări și elaborări. În definitiv spiritul „Școlii critice”, atât de actual și-n zilele noastre, nu trebuie să ne părăsească niciodată. Apoi, i-am avut în atenție pe toți cei care doresc să afle sau să înțeleagă locul istoriei Gorjului în ansamblul celei naționale, precum și contribuția gorjenilor la dezvoltarea științei istorice românești și universale.

Pe de altă parte, am considerat util să aducem în prezenta bibliografii și câteva lucrări ce se îndepărtează oarecum de rigoarea științifică, valabilă pentru cărțile fundamentate strict pe izvoare istorice. Cititorii noștri vor avea prilejul să constate că și la Gorj, istoria romanțată poate servi sau măcar infuza cunoașterea istorică, plasând evenimente, fapte și personaje între legendă și adevăr. Tocmai de aceea am recurs la „pigmentarea” aparatului critic cu informații auxiliare. Recomandăm parcurgerea lor, mai cu seamă cititorilor din generațiile actuale și desigur tuturor celor care nu sunt familiarizați suficient cu istoria Gorjului.

Credincioși principiului interdisciplinarității, nu am ignorant în niciun fel alte domenii precum: filosofia (inclusiv filosofia istoriei), geografia, arhitectura, folclorul, literatura, sportul, muzica etc. Toate, împreună, pot furniza o imagine cât mai relevantă a istoriei și a celorlalte discipline pe care le intersectează, aflate în relație, mai mult sau mai puțin, cu descifrarea trecutului acestui meleag.

Cu siguranță, lucrarea de față se dorește și un îndemn pentru generațiile prezente și viitoare de a purta cu demnitate făclia lucrului bine făcut, dar și un semnal împotriva celor care tratează cu superficialitate știința istorică.”

prof. dr. Gh. Nichifor

Pelerinaj de suflet românesc la „Poiana lui Mihai”

Pelerinaj de suflet romanesc la Poiana lui Mihai

Duminică, 14 august 2016, Poiana lui Mihai Viteazul din Schela Gorjului va găzdui o nouă ediție a manifestării cultural-istorice „Pelerinaj de suflet românesc la Poiana lui Mihai. Pohta ce-am pohtit”. Cunoscută ca locul unde s-a oprit Mihai Viteazul în toamna anului 1600, pentru ultima dată înainte de a trece în Transilvania şi apoi a merge la Viena, „Poiana lui Mihai” este astăzi nu doar un loc de popas pe drumul ce leagă Schela Gorjului de Vulcanul Hunedoarei.  

Un loc cu totul aparte, discret dar plin de istorie, spiritualitate şi înţelesuri profunde  pentru cei ce au urechi de auzit, ochi cu putere de contemplare şi, mai ales, inimă care să simtă, „Poiana lui Mihai” își are legendele sale ancorate în istoria locurilor. Se spune că la Schela a murit calul lui Mihai Viteazul. Gheorghe Schileru, unul dintre fraţii celebrului om politic gorjean Dincă Schileru, relatând legenda „Poienii lui Mihai”, descria în urmă cu aproape un veac un pariu făcut de voievodul Unirii, constând într-o întrecere derulată după principiul „cine ajunge primul în poiană, să-i taie capul celuilalt”. A  ajuns la destinaţie Mihai, care şi-a ucis partenerul, sacrificându-şi însă calul, mort de oboseală. „Acolo –spune legenda – a fost şi o cruce de piatră. Acum nu mai este decât o movilă de pământ pe care a fost crucea.

În primăvara lui 1932, Societatea Culturală „Cultul Eroilor” din Bucureşti a hotărât ridicarea unui monument închinat memoriei marelui voievod Mihai Viteazul, în amintirea trecerii sale prin Pasul Vulcanului, din comuna Schela, spre Ardeal. Cum locul de popas purta din vechime numele de „Poiana lui Mihai”, în august 1932, monumentul sosea în gara Târgu-Jiu, fiind apoi amplasat, pe la începutul lunii septembrie și inaugurat pe 25 septembrie, de faţă cu multe autorităţi gorjene şi în prezenţa unui numeros public, foarte mulţi participanţi fiind din Târgu-Jiu. A prezentat onorul o  companie din Regimentul 18, o  baterie din Regimentul 7 Artilerie Grea, participând cu însufleţire muzica Regimentului 18 Gorj. Serviciul divin a fost oficiat de preotul Gr. Prejbeanu, protoiereul judeţului la vremea aceea.

Meritul ridicării monumentului l-a avut  locotenentul dr. C. Lupulescu, fiu al comunei Sâmbotin, împreună cu fratele său, studentul Ion Lupulescu. Înalt de 6-7 metri, monumentul avea în vârf un vultur, iar pe piedestal, în basorelief, chipul viteazului voievod Mihai. În anul 2014, în luna septembrie, vulturul a fost furat de pe monument, în data de 9 august 2015, acesta fiind reinaugurat, după amplasarea unui nou vultur, prin grija Asociației „Gorjului Nordului de Vest”.

De câțiva ani manifestarea cultural-istorică „Pelerinaj de suflet românesc. Pohta ce-am pohtit” și „Poiana lui Mihai” cu monumentul ridicat în anul 1932, aduc laolaltă iubitori de istorie, muzică folk şi poezie, într-un loc de suflet şi pelerinaj al gorjenilor şi românilor de pretutindeni.

Întâlnire cu Istoria la Schela

În zona de nord a Gorjului, printre localitățile al căror nume este astăzi pe harta României istorice și eroice se numără comuna Schela, de numele căreia se leagă o serie de evenimente și personalități care au marcat trecutul acestor meleaguri: legenda Hărăborenilor (îmblânzitorii de șoimi pentru Domnie), popasul lui Mihai în poiana care astăzi îi poartă numele, Dincă Schileru („legenda vie a Gorjului”), slt. Nicolae Pătrășcoiu (autorul episodului eroic de la Arsuri din 1916) ș.a.

Sâmbătă, 6 august, în zi de sărbătoare, „Schimbarea la față a Domnului”, în prezența unui public ales, oaspeți din Valea Jiului, reprezentanți ai clerului, locuitori ai comunei Schela, au fost sfințite două monumente ridicate în memoria lui Dincă Schileru și Nicolae Pătrășcoiu, fii ai localității. Inițiatorul acestui moment comemorativ a fost distinsul prof. univ. Ion Dijmărescu, născut în satul Arsuri, cel care alături de soția sa, dr. Rodica Dijmărescu, a eternizat numele celor două personalități. La eveniment au participat și istoricii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor și Andrei Popete-Pătrașcu, autori ai lucrării „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului”, carte apărută deja în două ediții.

Dincă Schileru, legenda vie a Gorjului

Despre personalitatea lui Dincă Schileru, fiu al acestor meleaguri, istoricul Gheorghe Nichifor ne-a mărturisit că acesta s-a impus în a doua jumătate a secolului al XIX-lea drept unul dintre cei mai importanţi proprietari funciari locali, priceput în cultura cerealelor, pomilor fructiferi şi viţei de vie. Creşterea cailor se adăuga precum o pasiune de suflet. A construit mori şi joagăre şi a achiziţionat spaţii întinse de pădure. „Notorietatea câştigată datorită succesului său în activităţi economice avea să îl propulseze curând şi în viaţa publică. Fără intervenţia administraţiei sau guvernului, a fost ales de ţăranii gorjeni în Consiliul local, în anul 1876. Consilier şi vicepreşedinte în deceniul care a urmat, Dincă Schileru s-a remarcat prin vehemenţa şi curajul opiniilor sale care au culminat cu un atentat la adresa vieţii sale, din fericire nereuşit, în 1880. Începuse, cu un an înainte, în 1879, o lungă carieră de parlamentar în gruparea liberală condusă de C.A. Rosetti şi mai târziu de urmaşii acestuia, Colegiul III din Gorj alegându-l cu intermitenţe până în 1911. Anecdotica a reţinut imaginea unei persoane care călca în sălile înaltului for legislativ, îmbrăcată într-un splendid costum gorjenesc, expresie a mândriei că îşi reprezintă concetăţenii”, ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Nichifor, președintele Societății de Științe Istorice din România, Filiala Gorj.

Dincă Scheleru a fost ales deputat de Gorj în nouă mandate, între 1879- 1916, cu toate că n-a făcut decât 42 de zile de şcoală. Tot el a fost cel care a făcut, în Oltenia, prima încercare rudimentară de a scoate petrol, în anul 1883. A construit o turlă de lemn şi a început să foreze, dar a fost oprit de o erupţie de gaze şi apă sărată, fapt consemnat în arhivele Ministerului Agriculturii din acele vremuri, care se ocupa şi cu problemele de acest gen. A fost deschizător de drumuri şi în minerit, el descoperind la Schela, în comuna natală, singurul zăcământ de antracit din România care există şi la ora actuală, dar se află în conservare.

Slt. Nicolae Pătrășcoiu și actele sale de vitejie

Sfințirea celui de-al doilea monument, dedicat slt. Nicolae Pătrășcoiu, în cadrul manifestării omagiale, organizată de distinsul profesor universitar Ion Dijmărescu, poate fi foarte bine inclusă în cadrul acțiunilor prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la intrarea țării noastre în prima conflagrație mondială.

Despre luptele de la Schela și faptele de eroism săvârșite în ziua de 14 octombrie 1916, de către slt. Nicolae Pătrășcoiu, din Regimentul 18 Gorj, istoricul Andrei Popete Pătrașcu ne-a declarant că: „primind misiunea să respingă inamicul, acesta a pornit la atac cu atâta vitejie, încât, deși compania sa avea un efectiv redus, doar 30 de soldați, a spart frontul dușmanului, aruncând în dezordine infanteria și artileria germană de pe Dealul Mare și din satul Arsuri, pe care l-a ocupat. A pus stăpânire pe două baterii complete de obuziere calibrul 105 mm din Regimentul 21 Artilerie Bavarez, și cu ajutorul a doi tunari români, a deschis focul cu câteva obuziere asupra inamicului. După respingerea acestuia, a predat cele opt obuziere cu chesoanele lor de muniții și cu un bogat material de război Regimentului 21 Artilerie Român”. Despre vitejia slt Nicolae Pătrășcoiu, Nicolae Iorga scria la doar câteva zile după eveniment în ziarul „Neamul românesc”: „Sublocotenentul Nicolae Pătrășcoiu, cu câțiva oameni ai lui a capturat două baterii de obuziere de 105mm la Jiu și a început a împroșca din ele pe dușman. A făcut minunea pentru că era pe pământul lui!”

Astăzi, la 100 de ani de la acele evenimente, domnul prof. univ. Ion Dijmărescu, face vie dovada apartenenței sale la comunitatea acelor oameni care de-a lungul timpului s-au remarcat prin gesturi și fapte de aleasă trăire. Ne arătăm întreaga gratitudine în fața domniei sale pentru gestul de a ridica cele două monumente la Schela și Arsuri și sincera noastră admirație.

(Minodora Sucea, „Gorjeanul”)