Nimic nu poate exista fără istorie. Oamenii sunt ceea ce a făcut din ei istoria, tradiţia, trecerea timpului. O instituţie de învăţământ este un loc binecuvântat, prin menirea sa plină de nobleţe şi generozitate – aceea de a forma şi cultiva personalităţi, de a deschide porţile spre cultură, de a trezi interesul pentru cunoaştere, dar şi prin modul în care a fost realizată această datorie de-a lungul timpului, pentru multe generaţii, care, trecând pe acolo, au dat valoare acelei instituţii.

Regăsim toate acestea în paginile lucrării ce îi are ca autori pe istoricii gorjeni Cornel Şomâcu şi Daniel Cismaşu, care cu acribie şi responsabilitate rememorează fapte, întâmplări, evenimente din viaţa şcolii, cărora timpul nu le-a alterat sensurile.

Monografia unei instituţii de învăţământ este cartea de căpătâi a tuturor generaţiilor de elevi şi dascăli care au contribuit de-a lungul anilor la desăvârşirea numelui şi renumelui său.  Este un instrument în mâinile comunităţii de a-şi evalua valorile şi de afixa repere pentru viitor.

Abordând cronologic materialul istoric, autorii parcurg evoluţia şcolii din Băleşti de la începuturi, adică de la Regulamentele Organice, până în zilele noastre.

În paginile cărţii se regăsesc informaţii de interes atât pentru cei care  îşi îndreaptă cu nostalgie gândul spre anii în care şi-au desfăşurat aici activitatea, cât şi pentru cei care doresc să parcurgă câteva pagini din istoria şi evoluţia învăţământului gorjean.

Structurată corespunzător unui studiu monografic, lucrarea beneficiind de imagini grăitoare despre mersul acestei instituţii de învăţământ de-a lungul istoriei, cu dascăli de altădată, personalităţi ale vieţii şcolare din Gorj precum învăţătorul Gheorghe Lăscăteu, profesorii Gheorghe Găvănescu sau  Grigore Pupăză.

Astăzi Şcoala Generală Ceauru, cuprinzând cele două structuri Băleşti şi Corneştii Noi, este una dintre instituţiile de învăţământ apreciate, fiind gazda ultimilor ani a mai multor concursuri naţionale interdisciplinare şi simpozioane internaţionale.

Începând din toamnă va purta numele lui Antonie Mogoş, ţăran, sculptor în lemn şi cantor bisericesc, cel care construia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, singura casă gorjenească ce astăzi se aflăla MuzeulŢăranului Român din Bucureşti.       

Şcoala înseamnă atât pentru locuitorii comunei Băleşti cât şi pentru cadrele didactice de aici incursiune în trecut, asumarea prezentului şi garanţia viitorului. Felicităm demersul celor doi autori, istoricul Cornel Şomâcu, actual director al Şcolii Generale Ceauru şi cercetătorul Daniel Cismaşu, fost elev al acestei şcoli, şi suntem convinşi că aşa cum îi cunoaştem nu se vor opri aici.

prof. dr. Gheorghe Nichifor

Vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România

SSIR este o asociație profesională obștească, apolitică și independentă, al cărei scop este să stimuleze cercetarea științifică și didactică, să-și antreneze membrii în cercetarea istoriei locale, naționale și universale, să militeze pentru o atitudine corectă față de trecutul istoric și față de rolul acestei discipline în școală. Organizația se adresează profesorilor de istorie, cercetătorilor, studenților și elevilor, și oricărei persoane interesate în domeniul științelor istorice. Înscrierea se face pe bază de cerere individuală, însoțită de recomandarea unui membru SSIR. Cotizația anuală a fost fixată la 15 lei. În prezent SSIR are ca. 480 membri care activează în 29 de filiale. Potrivit unui contract de comodat semnat cu Universitatea din București la 16 decembrie 2011, sediul SSIR este la Facultatea de Istorie a Universității din București, Bd. Elisabeta 4-12, parter, sala 8.

Preluare www.ssir.ro/

În cadrul Consiliului Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România desfăşurat la Bucureşti în perioada 25-27 mai 2012, Filiala Gorj a fost reprezentată de: prof. dr. Gheorghe Nichifor, prof. Cornel Şomâcu, prof. Andrei Popete-Pătraşcu şi prof. George Alexandrescu.

Tânărul istoric Hadrian Gorun nu încetează să ne surprindă cu capacitatea sa de lucru debordantă şi cu incontestabila calitate a scrisului său. Un scris cu reale virtuţi de comunicare, cu o excelentă stăpânire a proprietăţii termenilor. Hadrian Gorun ne-a  oferit până acum câteva lucrări pe care orice istoric serios le-a pus alături pentru a fi consultate cu mare folos de fiecare dată când drumurile sale treceau prin zona de preocupări ale istoricului nostru. Sunt lucrările Relaţii politico-diplomatice şi militare ale României cu Franţa în primul război mondial, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009 şi Relaţiile româno-franceze în anii neutralităţii României, Editura Universitaria, Craiova, 2006 (încurcături administrative au făcut ca prima dintre aceste lucrări să nu ia anul trecut  premiul Academiei Române. Păcat, dar timpul nu-i deloc pierdut). Cartea de faţă nu e în genul acestor două cărţi precedente. E o carte izvorâtă din contactul lui H. Gorun cu studenţii. Tânărul profesor a constat cât de mult sunt interesaţi studenţii de relaţiile internaţionale. Extraordinara dezvoltare tehnologică din această vreme postmodernă prin care trecem incită, provoacă minţile tuturor, ale celor mai tineri dintre noi cu deosebire. Într-o epocă în care internaţionalizarea vieţii cotidiene creşte rapid, într-o vreme de maximă creativitate, cum este aceasta pe care o trăim, interacţiunile dintre popoare şi culturi atrag, stârnesc un interes enorm şi cer participări. Aculturaţia, procesul de a primi şi a da în acelaşi timp, e întâlnită pretutindeni. În acelaşi timp cu dorinţa de participare e prezentă şi nevoia de cunoaştere. Numai ea, cunoaşterea, îngăduie spiritul critic, singurul care presupune şi oferă valoare. Nu poţi primi şi oferi orice. Aculturaţia e posibilă în condiţiile cunoaşterii.

Aşadar despre ce vorbim, pare să ne întrebe Hadrian Gorun? Şi ne propune, cu această nouă carte a sa, o contribuţie deopotrivă ştiinţifică şi didactică, un curs universitar foarte serios. Întreaga esenţă a relaţiilor internaţionale, analiză metodologică şi evoluţie concretă, ne este redată cu mare limpezime şi cu maximă concentrare de idei esenţiale. Deci conceptele fundamentale în relaţiile internaţionale, politica externă şi diplomaţia, sistemul internaţional şi actorii relaţiilor internaţionale, balanţa puterii, curente şi şcoli de gândire în relaţiile internaţionale, fundamentele noii ordini internaţionale, multipolarismul, bipolarismul, sistemul de securitate colectivă, conflictul ideologic, cîteva repere istorice… Iată cîteva din aspectele abordate de noua carte a lui H. Gorun.

Această carte a lui  H. Gorun va constitui manualul tânărului student în relaţiile internaţionale, indispensabil pentru pregătirea sa. De aici va trebui să plece în aprofundarea oricărui subiect de relaţii internaţionale. H. Gorun îi pune la îndemână conceptul de încadrare, unghiul de abordare, chintesenţa subiectului. Deci îi dă punctul de pornire. O bibliografie sumară trimite la contribuţiile de la general la specific.

H. Gorun e un cercetător prestigios, fapt demonstrat cu prisosinţă în tot ce a publicat până acum. Ne dovedeşte prin noua sa carte pe care tocmai ne-o propune că este într-adevăr şi un profesor care se respectă nu doar pe sine, dar respectă această frumoasă meserie, unde mulţi sunt chemaţi, dar puţini, foarte puţini, sunt şi aleşi.

Ion Bulei

__________________

Hadrian Gorun s-a născut la 28 februarie 1979, la Drobeta Turnu Severin. Absolvent în calitate de şef de promoţie al Colegiului Naţional „Spiru Haret”, din Târgu-Jiu. Liceţiat al Facultăţii de Istorie a Univ. „Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca, în 2002, iar un an mai târziu al masteratului de Managementul relaţiiilor internaţionale. În 2003, admis la doctorat la aceeaşi instituţie de învăţământ. În 2004, beneficiar al unei burse la Universitatea Paris IV-Sorbona şi al unui stagiu  de cercetare la arhivele diplomatice şi militare franceze.

Doctor în istorie, în 2008, distincţia Magna cum laude. Actualmente, lector universitar la Universitatea „Constantin Brâncuşi”, din Târgu-Jiu.

Cărţi de autor: Relaţiile româno-franceze în anii neutralităţii României, Editura Universitaria, Craiova 2006; Relaţii politico-diplomatice şi militare ale României cu Franţa  în primul război mondial,  prefaţă de Lucian Nastasă, Argonaut, Cluj-Napoca, 2009; România şi Aliaţii (1915-1918), Editura „Academica Brâncuşi”, Târgu-Jiu, 2010; Relaţii internaţionale în secolul al XX-lea: Concepte fundamentale, şcoli de gândire, repere istorice,  prefaţă de Ion Bulei, Editura „Academica Brâncuşi”, Târgu-Jiu, 2011.

Autor/coautor al unor articole şi studii în volume colective şi în reviste de specialitate precum: Anuarul Institutului de Istorie George Bariţiu din Cluj-Napoca, Series Historica; Transylvanian review; Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol din Iaşi; Studia Universitatis „Babeş Bolyai”. Historia; Anuarul Institutului de Istorie Orală; Studia Universitatis Petru Maior. Historia; Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie; Revista de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale.

Câteva zeci de elevi şi cadre didactice din judeţul Gorj s-au reunit la finele săptămânii trecute la Novaci pentru cea de-a VII-a ediţie a Concursului Naţional de Istorie „Dumitru (Micu) Popescu” şi pentru cea de-a XXVII-a ediţie a Simpozionului „Gorjul-vatră de istorie românească”. Manifestarea s-a desfăşurat sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, filiala Gorj şi în găzduirea Liceului Teoretic Novaci.

Oraşul Novaci se află în partea de nord-est a judeţului Gorj, în zona de contact a Munţilor Parâng cu Subcarpaţii Olteniei, la 44 km de Târgu-Jiu. Oraşul are în componenţă patru sate şi peste 6000 de locuitori. Aşezarea, atestată pentru prima dată în anul 1502, a fost făcută nemuritoare la începutul secolului trecut de scriitorul Alexandru Vlahuţă, autorul „României pitoreşti”, cel care descoperea aici un sat tradiţional care păstra obiceiurile nealterate, scriitorul descriind petrecerea oierilor cu fascinaţia redescoperirii unor obiceiuri pline de viaţă, a muzicii interpretate la scripcă şi cobză şi a unor oameni simpli şi oneşti, îmbrăcaţi în haine frumoase cusute în casă. Este vorba de portul popular în doua culori, alb şi negru.

Iată unde s-au ţinut în acest an două manifestări naţionale dedicate istoriei: Concursul Naţional „Dumitru-Micu Popescu” şi Simpozionul „Gorjul-vatră de istorie românească”. Constantin Dârvăreanu, fiu al locurilor, ne vorbea cu atâta patos şi dragoste despre aceste locuri încât toţi cei prezenţi au trăit un moment foarte important prin poposirea pe meleagurile novăcene. Aşa că nu întâmplător acesta a lansat în urmă cu câţiva ani cea mai completă monografie a oraşului Novaci.

Şapte ediţii ale Concursului Naţional „Dumitru (Micu) Popescu”
La sfârşitul săptămânii trecute, Liceul Teoretic Novaci a găzduit două manifestări cu caracter naţional, Concursul Naţional « Dumitru Micu-Popescu », ediţia a VII-a şi tradiţionalul Simpozion „Gorjul-vatră de istorie românească”, ajuns la ediţia a XXVII-a. Manifestările s-au desfăşurat sub egida  Societăţii de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj şi colaborarea  Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, Sindicatului Liber Învăţământ Novaci, Serviciului Judeţean Gorj  a Arhivelor Naţionale şi Muzeului Judeţean de Istorie « Alexandru Ştefulescu ». Cei mai buni elevi la concursul de istorie s-au dovedit cei de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” Motru, ai Liceului Teoretic Novaci urmaţi de cei ai Colegiului Tehnic « General Gheorghe Magheru », Colegiului « Mihai Viteazul » Bumbeşti Jiu, Colegiului Comercial „Virgil Madgearu” şi Liceului de Muzică şi Arte Plastice.
Printre membrii juriului Concursului s-au remarcat: prof. dr. Gheorghe Nichifor, prof. Rodica Popescu, prof. Mădălina Popica, prof. Cornel Şomâcu, prof. Dorel Şorop, prof. Andrei Popete – Pătraşcu, prof. dr. Marcela Mrejeru, prof. Valentin Pătraşcu, consilier Cristian Grecoiu ş.a.

Cele două manifestări dedicate istoriei au fost puse în acest an sub semnul personalităţii regretatului profesor Dumitru Micu Popescu. La 4 mai 2005 părăsea pentru totdeauna marea scenă a vieţii, cu mult prea devreme decât ar fi fost normal, eminentul profesor, Dumitru  Micu Popescu, de la Liceul Teoretic Novaci. În memoria acestuia, începând cu anul 2006, Liceul Teoretic Novaci organizează Concursul Naţional de Istorie cu acelaşi nume. În acest an, Societatea de Ştiinţe Istorice Gorj a premiat familia pentru acest efort prelungit în memoria marelui dispărut.

Gheorghe Nichifor, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice Gorj, remarca cu acest prilej: „L-am cunoscut şi am colaborat cu marele dispărut. Mă bucur că familia şi şcoala unde a slujit o viaţă de om nu l-au uitat pe domnul profesor Micu Popescu. Remarc cu acest prilej şi prezenţa la Novaci a reprezentanţilor istoricilor de la Dolj, profesorii Sorin Damean şi Constanţiu Dinulescu”.
Mădălina Popica, directorul Liceului Teoretic Novaci, ne-a declarat în exclusivitate: „Liceul de la Novaci se înscrie cu paşi hotărâţi în manifestările tradiţionale dedicate istoriei. Trebuie să mulţumesc pentru colaborare atât colegilor mei cât şi reprezentanţilor Societăţii de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj, Arhivelor şi Muzeului Judeţean. Dacă Cornel Şomâcu a fost alături de noi în fiecare an, cu inima şi cu pana, şi au trecut şapte din momentul când a început concursul, doamna Rodica Popescu-sponsorul acestei manifestări-este punctul de greutate şi omul care în fiecare zi ne dă o lecţie de viaţă.”

„Novaci-file de istorie şi de tradiţie”
Sub această titulatură s-a desfăşurat cea de-a XXVII-a ediţie a Simpozionului „GORJUL-VATRĂ DE ISTORIE ROMÂNEASCĂ”, a doua în afara Târgu-Jiului. Pe lângă comunicările invitaţilor Sorin Liviu Damean şi Constanţiu Dinulescu, programul a cuprins următoarele materiale: „Omagiu omului și dascălului Dumitru-Micu Popescu”(prof. dr. Gheorghe Nichifor, Preşedintele Filialei Gorj S.Ş.I.R.); „Considerații privind evoluția căsătoriei în Novaci la răscrucea dintre secolele XIX și XX”(prof. dr. Mihaela Ioniță-Niculescu, Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Târgu-Jiu); „Moștenirea Magherilor în zona de nord a județului Gorj” (prof. Cornel Șomâcu, director Săptămânalul VERTICAL); „Considerații privind activitatea băncilor populare din zona de nord-vest a județului Gorj”(Paula Cristina Vasiloiu, consilier Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale), „Banca Populară GILORTUL, activitatea și rolul ei în dezvoltarea comunității locale” (Cristian Grecoiu, consilier Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale), „Dumitru Brezulescu – personalitate reprezentativă a meleagurilor novăcene” (prof. dr. Dorina Nichifor, Şcoala Generală „Alexandru Ştefulescu” Târgu-Jiu), „De la Drumul Regal la Transalpina” (dr. Valentin Pătrașcu, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Târgu-Jiu), „Parohia Bisericii Novaci în epoca modernă” (prof. dr. Marcela Mrejeru, Colegiul Tehnic „Henri Coandă” Târgu-Jiu), „Novaci – vatră de cultură și civilizație montană” (ec. Constantin Dârvăreanu). Partea a doua a manifestării a fost dedicată activităţii  Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj cu două materiale:  Note de călătorie: Cursurile de vară ale S.Ş.I.R. – Timişoara 2011- „Pe urmele lui Nicolae Bălcescu, la Szeged în Ungaria” (prof. Andrei Popete – Pătraşcu, Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu) şi „Informare cu privire la activitatea Filialei Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România” (prof. dr. Gheorghe Nichifor).