Lansare de carte: Cătălina, eroina de la Jii

Imagini surprinse în timpul lansării de carte CĂTĂLINA, EROINA DE LA JII (autori: Dorin Brozbă, † pr. Ioan Mălăescu). 8 iunie 2010. Târgu-Jiu

© Foto: Ana-Maria Băluţă

Reclame

8 iunie 2010

Discursul rostit de doamna Sabina Lupu, nepoata Sabinei Toderoiu-Moruş, sora Ecaterinei Teodoroiu, cu ocazia lansării cărţii „Cătălina, eroina de la Jii” (autori: Dorin Brozbă, † pr. Ioan Mălăescu):

 „Ecaterina Teodoroiu şi-a înscris numele în paginile de aur ale istoriei neamului. A îmbrăcat mai întâi costumul alb de infirmieră pentru răniţi, apoi costumul de soldat, hotărâtă să apere cu arma în mână pământul ţării. S-a ridicat din rândul ţărănimii, dintr-o familie numeroasă, părinţii muncind din greu pe moşia boierului Pleniceanu, la Vădeni. De mică, Ecaterina, sau Cătălina aşa cum i se spunea, a avut o dorinţă nestăvilită, aceea de a învăţa carte. Când a sosit timpul de a merge la şcoală, n-a ezitat şi i-a spus mamei că vrea să înveţe şi nu doreşte să rămână acasă ca fraţii ei sau ca alţi copii din Vădeni. După ce a urmat primele două clase în satul natal şi apoi gimnaziul la Târgu-Jiu, Ecaterina a continuat studiile la Bucureşti. Când România a intrat în război, Ecaterina s-a reîntors la Târgu-Jiu, acordând îngrijiri răniţilor printre care şi fratelui său, Nicolae. După moartea acestuia a participat activ pe front la lupte. „Purta căciulă de miel negru, palton negru şi avea o armă în mână” – aşa era creionat la acea vreme portretul său. Rănită pe front şi-a reluat însă locul în luptă şi a fost avansată la gradul de sublocotenent. Dar sunt convinsă că dumneavoastră, cei prezenţi astăzi aici, ştiţi toate acestea. Cum la 22 august 1917 în timp ce îşi îmbărbăta plutonul cu vorbele „Înainte băieţi, înainte!”, a fost lovită mortal de două gloanţe. Eroina de la Jiu, aşa cum i s-a spus Ecaterinei Teodoroiu, este pilda jertfei supreme. Bunica a fost sora cea mică a Ecaterinei. I-a păstrat vie amintirea şi mereu ne-a vorbit despre Cătălina. Cartea pe care domnul Brozbă o lansează astăzi, reeditată, după cea scrisă de preotul Mălăescu, este dovada vie că memoria Ecaterinei Teodoroiu va dăinui pe mai departe pe meleagurile Gorjului. Este această carte dacă vreţi şi una de suflet, dragă mie, pe care o voi păstra în memoria celei care a fost Ecaterina Teodoroiu. Şi pentru că văd astăzi foarte mulţi tineri, vă invit să treceţi cât mai  des pragul casei de la Vădeni, unde Ecaterina Teodoroiu s-a născut şi a copilărit. Vă mulţumesc!”  

Lansare de carte

Consiliul Naţional al S.Ş.I.R. Reşiţa 2010

  

Filiala istoricilor gorjeni

printre cele mai puternice din ţară

 

              În perioada 29-30 mai 2010 s-a desfăşurat la Reşiţa Consiliul Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, manifestare anuală a celei mai importante organizaţii a istoricilor din ţară. Judeţul Gorj a fost reprezentat de o delegaţie a conducerii filialei. La Reşiţa s-a discutat din nou despre situaţia predării istoriei în învăţământ dar şi un plan menit să impună şi mai mult această organizaţie printre istorici şi la nivelul opiniei publice.

      Consiliul Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România a avut loc la Reşiţa, la sfârşitul săptămânii trecute. Muzeul Banatului Montan din municipiul de pe Bârzava a găzduit desfăşurarea lucrărilor şi prezentarea activităţilor filialelor. Au coordonat lucrările prof. univ. dr. Ioan Scurtu – preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, prof. Nichita Adăniloaie –preşedinte de onoare, dr. Ovidiu Laurenţiu Roşu- directorul Arhivelor Caransebeş şi prof. dr. Nicolae Magiar – preşedintele Filialei Caraş-Severin. Duminică, 30 mai, participanţii la consiliu au efectuat o excursie la Muzeul de locomotive din Reşiţa şi la Castrul roman de la Tibiscus.

       La acţiunile organizate de Societatea de Ştiinţe Istorice din România a participat şi o delegaţie a filialei SSI Gorj alcătuită din profesorii Gheorghe Nichifor, Cornel Şomâcu şi Andrei Popete-Pătraşcu. Filiala Gorj numără la acest moment peste 100 de membri şi deţine unul dintre primele trei site-uri de gen din ţară. Activitatea filialei Gorj a fost apreciată de conducerea naţională mai ales că aceasta presupune editarea de cărţi şi reviste, realizarea de emisiuni radio-tv, organizarea de diverse manifestări dedicate muzei Clio şi multe altele.

       Dintre cele discutate la Reşiţa reţinem din nou problema predării istoriei, profesorul Gheorghe Nichifor declarând: „atragem aici atenţia asupra riscurilor pe care le prezintă devalorizarea studierii sistematice şi a cunoaşterii istoriei naţionale, precum şi a istoriei în general. Punctul de vedere pe care îl avem nu este unul politic şi partizan, diversitatea afilierilor noastre în acest sens fiind evidentă, nu este nici unul naţionalist, ci izvorăşte din perspectiva pe care ne-o oferă profesiunea şi din datoria pe care o avem ca cetăţeni şi intelectuali.”

(Andreea Borcan, în săptămânalul „Vertical”, din 2 iunie 2010)