În peisajul tumultuoasei vieţi politice româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, avea să se remarce, la nivelul unei generaţii animată de idealul redeşteptării naţionale, liberalul Gheorghe Chiţu, personalitate polivalentă, adept înfocat al ideilor paşoptiste, militant unionist şi partizan al grupării liberal-radicale condusă Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti. Ceea ce ne propune lucrarea elaborată de doamna dr. Dorina Nichifor şi intitulată Gheorghe Chiţu – reprezentant al liberalismului modern din România, se constituie într-o reuşită monografie privind activitatea politică a acestui reprezentant de seamă al liberalismului din Oltenia (alături de Emanoil Chinezu şi Eugeniu Carada), care îşi va pune amprenta asupra epocii sale, contribuind din plin, atât ca parlamentar, cât şi ca ministru, la procesul de modernizare a ţării.

Abordarea unui asemenea subiect şi complexitatea lui au impus autoarei efectuarea unor serioase investigaţii atât în fondurile arhivistice centrale şi locale, cât şi la colecţiile de manuscrise şi corespondenţă ale Bibliotecii Academiei Române, de un real folos pentru atingerea obiectivului propus fiind şi alte surse documentare de primă importanţă, precum dezbaterile parlamentare, presa vremii şi, nu în ultimul rând, opera publicistică a lui Gheorghe Chiţu.

Structurată pe şase mari capitole, la care se adaugă introducerea, bibliografia şi anexele, lucrarea încearcă şi reuşeşte să ne ofere o imagine cât mai completă şi nuanţată asupra personalităţii politice a celui care a fost Gheorghe Chiţu, pornind de la afirmarea sa ca june comisar de propagandă paşoptist şi, apoi, publicist devotat cauzei unităţii naţionale şi până la deplina sa maturitate, ilustrată de laborioasa activitate ca parlamentar şi ministru.

Aspectele, mai mult sau mai puţin cunoscute, din perioada tinereţii lui Gheorghe Chiţu, demonstrează odată în plus, şi autoarea subliniază acest lucru, angajamentul său în promovarea cauzei naţionale şi devotamentul faţă de ideile liberale ale epocii, idei pe care nu numai că le-a împărtăşit, dar le-a propagat printr-o asiduă activitate publicistică. Mărturie în acest sens sunt articolele numeroase publicate de Chiţu în „Vocea Oltului” (apoi „Oltul”), periodic fondat de el şi al cărui redactor principal era.

Partizan al principiului alegerii unui Prinţ străin la tronul Principatelor Unite, Gheorghe Chiţu se va implica activ în procesul de edificare a regimului monarhiei constituţionale, propovăduind de la tribuna Parlamentului principiile liberalismului şi programul politic al grupării pe care o reprezenta, cea a liberalilor radicali. De altfel, aşa cum bine demonstrează doamna dr. Dorina Nichifor, Gheorghe Chiţu se va dovedi un parlamentar activ şi energic, cu putere de persuasiune, duelurile oratorice cu adversarii politici conservatori fiind ilustrative în acest sens. Cât priveşte activitatea parlamentară din primii ani ai regimului monarhiei constituţionale, îl regăsim pe omul politic craiovean în rândurile susţinătorilor fervenţi ai construirii reţelei de căi ferate pe teritoriul României şi ai reorganizării armatei, dar, în egală măsură avem şi imaginea unui critic dur şi acid atunci când liberalii sunt obligaţi să se retragă de la guvernare, mergând până acolo încât numele său se va regăsi printre contestatarii de atunci ai lui Carol I.

Cum era şi firesc, Gheorghe Chiţu va fi unul dintre membrii fondatori ai Partidului Naţional Liberal şi unul dintre doctrinarii săi. Adept al disciplinei riguroase de partid, liberalul oltean va rămâne fidel lui Ion C. Brătianu, în pofida diferitelor grupări şi disidenţe din cadrul acestei formaţiuni politice. Fidelitatea şi consecvenţa de care a dat dovadă în întreaga lui carieră îi vor fi răsplătite pe măsură, prin includerea pe listele ministeriale ale guvernelor prezidate de Ion C. Brătianu. Este adevărat că s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor liderului de partid şi a misiunii dificile pe care şi-a asumat-o, aceea de a reforma sistemul de învăţământ românesc, activitatea sa, îndeosebi ca ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor, fiind apreciată drept una prodigioasă. A şi fost socotit în acest sens un veritabil precursor al reformelor haretiene, lucru demonstrat cu prisosinţă şi de relaţiile cu marii oameni de cultură ai vremii: B.P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Grigore Tocilescu, Cezar Bolliac, Spiru Haret. Considerăm că este un câştig în acest sens valorificarea bogatei corespondenţe a lui Gheorghe Chiţu de către autoare.

Consultând numeroase documente de arhivă inedite şi presa vremii, doamna dr. Dorina Nichifor ne oferă o imagine de ansamblu şi asupra ultimilor ani de viaţă ai lui Gheorghe Chiţu, ani pe care şi i-a petrecut în suferinţă şi lipsuri financiare, boala care-l chinuia obligându-l să se retragă din viaţa politică, la proprietatea sa de la Mirila, judeţul Romanaţi. În anul 1897 îşi va găsi odihna veşnică, fiind înmormântat în cimitirul Sineasca din Craiova. În semn de omagiu, numeroşi deputaţi şi senatori vor însoţi cortegiul funerar.

Gheorghe Chiţu va rămâne în conştiinţa şi memoria posterităţii drept o personalitate remarcabilă, pe deplin angajată în eforturile unei societăţi româneşti în căutarea unităţii şi independenţei naţionale, a unei societăţi supusă inevitabil cerinţelor modernizării şi integrării europene. Suntem convinşi că lucrarea doamnei dr. Dorina Nichifor se constituie nu numai într-o lectură plăcută, ci, cu siguranţă, va deveni o contribuţie istoriografică însemnată.

prof. univ.dr. Sorin Liviu Damean
(Universitatea din Craiova)

Sub egida Filialei Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, în perioada 14-23 ianuarie 2010, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, în sala de lectură a bibliotecii, este organizată Expoziţia foto-documentară „Omagiu eroinei de la Jiu”, prilejuită de aniversarea a 116 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu, patroana spirituală a liceului cu acelaşi nume din Târgu Jiu. Expoziţia este structurată în patru secţiuni: Ecaterina Teodoroiu – medalion (Certificatul de naştere al eroinei, Ecaterina Teodoroiu elevă la Bucureşti, Ordinul de zi al Regimentului 43/59 infanterie despre moartea acesteia); Familia Ecaterinei Teodoiu (fotografii cu mama eroinei, tatăl, bunicul, fratele Nicolae, sora Sabina cu soţul şi fetiţa acestora); Ecaterina Teodoroiu pe front (echipamentul militar al eroinei, Ecaterina Teodoroiu alături de căpitanul Gheorghe Gheorghiţoiu, brevetul şi medalia „Virtutea militară de Război”); Ecaterina Teodoroiu în memoria posterităţii (Casa memorială de la Vădeni, Mausoleul, busturi şi statui ale Ecaterinei Teodoroiu ş.a.m.d.). Expoziţia cuprinde peste 30 de imagini şi copii documentare, fiind realizată de către domnii profesori Andrei Popete – Pătraşcu şi Gheorghe Nichifor (preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj).