ALTFEL DESPRE ISTORIE – prof. dr. Gheorghe Nichifor & prof. dr. Dumitru Cauc

 

Reclame

Cine a fost odată-n Gorj: Hadrian Gorun despre relațiile româno-franceze în Primul Război Mondial

Ediția din această săptămână a emisiunii ”Cine a fost odată-n Gorj” este dedicată prezentării unor contribuții istoriografice deosebite semnate de un tânăr istoric gorjean, lector univ. dr. Hadrian Gorun. Specializat pe istoricul relațiilor diplomatice româno-franceze din anii Primului Război Mondial, temă ce a constituit și lucrarea sa de doctorat, Hadrian Gorun oferă telespectatorilor gorjeni o imagine inedită despre cercetarea istorică în arhivele diplomatice.

Istoricul gorjean a publicat până acum trei cărți    dedicate acestui subiect ( prima dintre acestea ”Relațiile româno-franceze în anii neutralității României 1914-1916)  și foarte multe studii și articole în publicații de prestigiu din  țară sau din străinătate. A beneficiat chiar de o bursă pentru a studia în arhivele franceze.  Contribuțiile sale istoriografice sunt foarte apreciate de specialiști dar și de studenții pe care îi are la Universitatea ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu. Iubitorul de istorie poate afla amănunte mai puțin cunoscute despre o perioadă foarte importantă a istoriei naționale-anii Primului Război Mondial- de la culisele diplomatice relevatele de arhivele străine la proiectele aliate referitoare la constituirea unor contingente transilvane, alcătuite din foşti prizonieri sau emigranţi în S.U.A. , lămuriri privind reintrarea României în război, în noiembrie 1918  dar și problematica aprovizionării armatei române cu materiale de război în cursul anului 1917, până în momentul defecţiunii ruse.

Emisiunea se constituie ca o incursiune în munca unui cercetător pe tărâmul Muzei Clio din care nu lipsesc episoadele referitoare la Istoria Gorjului, aceste meleaguri jucând un rol foarte important în desfășurarea primei conflagrații mondiale la nivelul României. De asemenea, cărțile tânărului istoric gorjean  se adresează unui public avizat și iubitor de istorie.

O discuție despre relațiile României cu Franța poate fi urmărită  luni, 12 septembrie 2011, de la ora 19.00 la GORJ TV.

File din arhivele gorjene

CAZUL „OASELOR DE ANTICHITATE”

Sfârşitul secolului al XVIII-lea marchează apariţia primelor muzee în Europa ce aveau la bază colecţiile de artă, antichităţi şi diferite curiozităţi naturale sau exotice aduse de militari, aventurieri sau aristocraţi din teritoriile cucerite sau dependente, obţinute de multe ori în mod fraudulos. În cele ce urmează vă prezentăm un astfel de episod petrecut pe meleagurile noastre când instituţiile administrative ale judeţului fac eforturi deosebite pentru a găsi fosilele ce au stârnit interesul şi curiozitatea generalului Pavel Kisseleff.

Din pasiune sau capriciu, generalul Pavel Kiseleff-guvernatorul Ţărilor Române până în 1834-s-a arătat foarte interesant de descoperirile arheologice din Gorj
 
Procesul de modernizarea al instituţiilor şi societăţii româneşti început în urma aplicării Regulamentului Organic” i-a pus pe oamenii acestui pământ în faţa capriciilor  aristocraţiei din capitalele marilor puteri europene. Moda colecţionării obiectelor antice sau a diferitelor curiozităţi menite să îmbogăţească deja existentele colecţii de la curţile regale sau imperiale, care au stat la baza fondării marilor muzee ale lumii, este reflectată de corespondenţa păstrată la Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale în fondul arhivistic „Prefectura judeţului Gorj” referitoare la  procurarea unor fosile de către guvernatorul Pavel Kisseleff. Trecutul fascinează , iar fascinaţia devine tot mai mare cu cât trecutul este mai îndepărtat. Se pare că fascinaţia a fost atât de mare încât pentru a satisface capriciile unui om, au fost implicate un minister şi instituţii judeţene.
 

Povestea ”oaselor de antichitate”
În „Dela (dosarul) în pricina oaselor de antichitate” există un număr de nouă documente care prezintă eforturile autorităţilor gorjene pentru a satisface capriciile „Ecseleţii Sale D. Deplinpotent Prezident”.
Din ordinul Departamentului Vornicii Trebilor din Lăuntru (Ministerul de Interne)  din 14 octombrie 1832 aflăm că în timpul vizitei sale în Valahia Mică, Pavel Kisseleff află de la locuitori de descoperirea unor „oase de antichitate”. Prin urmare Marea Vornicie din Lăuntru  porunceşte Ocârmuirii Judeţului Gorj (Prefectura) ca domnul vistier Magheru „să puie silinţă a să mai găsi asemenea oase … şi să le trimiţă la Vornicie fără zăbavă cât de mai multe”. Conformându-se ordinului  primit, Ocârmuirea se adresează „cinstitului vistier cavaler Gheorghe Magheru” pentru „a afla cerutele oase … şi a le trimite la Ocârmuire”. Aşa cum rezultă dintr-o copie a unui raport, eforturile vistierului sunt însă zadarnice căci „după silinţa ce am avut …mijloc n-au mai stătut a mai găsi sau a mai dovedi la cineva”. Cercetările îndelungi făcute, „ după neadormită îngrijire, râvnă şi silinţă ce am avut”, confirmă „că unii din lăcuitorii satului Frumuşăi … au găsit asemenea oase acum de curând, care s-au luat de la dânşii de vistieru Lăudat Frumuşanu”.
Eşecul vistierului Magheru este confirmat şi de raportul său din data de 21 noiembrie în care comunică Ocârmuirii că „ şi cu toată sârguinţa ce am făcut n-au stătut mijloc a dovedi noi oasă” însă promite că pe viitor va raporta Ocârmuirii eventualele noi descoperiri.
În urma raportului Ocârmuirii,  Departamentului Vornicii Trebilor din Lăuntru trimite la 25 noiembrie o nouă poruncă acesteia spre „a pofti pe dumnealui vistierul Lăudat ca … să să înduplece a trimite acele oase de antichitate la Vornicie neputându-i fi … de vreo trebuinţă.”
În data de 26 noiembrie Ocârmuirea înaintează un alt raport „Cinstitei Mari Vornicii din Lăuntru” din care rezultă „că nu au stătut mijloc ca să găsească şi că va avea şi de acum înainte îngrijire ca veri la cine se va dovedi , va face cunoscut”.
La data de 8 „dechemvrie” 1832 Ocârmuirea se adresează vistierului Lăudat Frumuşanu într-un mod care nu trădează adevăratul motiv al invitaţiei. Dar haideţi să vedem ce se scrie în adresă:
„Otcârmuirea judeţului Gorj
Cinstitului biv-vel (fost mare) vistier Lăudat Frumuşanu
Fiindcă după o poruncă a Cinstitei Mari Vornicii din Lăuntru ce au primit Otcârmuirea cu nr.9286 face trebuinţă a veni dumneata până la Ocârmuire spre a ţi se face cunoscut. De aceea te pohteşti dumneata ca să vi fără zăbavă de a să putea aduce la îndeplinire cât mai în grab. acele glăsuite prin pomenita  poruncă.
1832 dechemvrie 8 Gheorghe Călinescu”
Când totul părea compromis, situaţia este salvată de D. Măldărăscu,  subocârmuitorul  Plasei Gilortului care reuşeşte să trimită Ocârmuirii oasele mult căutate împreună cu o adresă de înaintare a acestora, datată 8 decembrie. Acesta a acţionat în urma demersurilor făcute de Gheorghe Magheru şi trimite „un şold, o falcă cu dinte şi o măsea” fără a menţiona localitatea sau persoanele de unde provin aceste şi promite că va mai căuta şi alte oase dacă acestea îi sunt de trebuinţă „Cinstitei Ocârmuiri”.
Ocârmuirea confirmă primirea adresei şi a oaselor şi-l îndeamnă pe subocârmuitor ca să identifice alte oase şi să le trimită la Ocârmuire.

În loc de concluzii…
Deci în toamna anului 1832 avem semnalată documentar prima descoperire paleontologică din judeţul nostru, chiar dacă descoperirea nu s-a făcut decât fortuit şi poate fi socotită premergătoarea „excursiunilor arheologice” inaugurate de Cezar Boliac în anul 1869, continuate la sfârşitul secolului al XIX-lea de Grigore Tocilescu şi de inimosul grup ce a fondat Muzeul Gorjului.
Tocmai atenţia acordată acestor „oase de antichitate” va naşte şi în rândul gorjenilor dorinţa de a colecţiona antichităţi şi curiozităţi care au dus la întemeierea Muzeului Gorjului în anul 1894.
Din raportul lui Gheorghe Magheru aflăm că pe raza localităţii „Frumuşăi” exista un depozit fosilifer, lucru confirmat posibil şi de raportul lui D. Măldărăscu, subocârmuitor al Plasei Gilort, plasă căreia îi era arondată localitatea amintită mai sus. Această informaţie poate prezenta interes pentru specialiştii de astăzi ajutându-i să identifice un posibil depozit fosilifer, dacă acesta nu s-a epuizat între timp, mai ales că accesul la această informaţie le este îngrădit de lipsa cunoştinţelor de paleografie (scriere veche) româno-chirilică.
Corespondenţa dezvăluie şi eficienţa administraţiei acelor vremuri, dar şi năravul perpetuat până astăzi de a se rezolva unele probleme personale prin intermediul instituţiilor de stat.

prof. Ion Hobeanu (Secţia Judeţeană a Arhivelor – Gorj)

În urmă cu o lună de zile… la Schela-Gorj

Monumentul lui Mihai Viteazul de la Schela – Gorj

7 august 2011

Cine a fost odată-n Gorj: cazul Cătălin Haidău

 Cătălin Grigore Haidău ar fi împlinit 40 de ani în luna iulie dacă ar fi supraviețuit Revoluției. Emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” vă propune o evocare emoționantă a eroului Revoluției făcută chiar de tatăl său, învățătorul Grigore Haidău, omul care nu s-a consolat nici până acum cu tragica pierdere. Părinții lui Cătălin Haidău nu au aflat nici până în prezent cu exactitate cum a murit fiul lor, mai ales că dosarul respectiv ridică mari semne de întrebare.

Cătălin Haidău a dispărut în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 undeva în curtea Școlii Militare de Ofițeri Brașov. Era la sfârșitul unei săptămâni pline de evenimente. Mai întâi, pe 17 decembrie 1989, duminică seara, Cătălin și-a anunțat părinții că nu i-a fost aprobată permisia: „La noi e alarmă mare”. De miercuri, 20 decembrie, plutonul lui Cătălin a fost dislocat în apărarea Consiliului Județean Brașov. A fost retras după trei zile dar moartea lui Cătălin Haidău a survenit pe când apăra Școala Militară de atacul teroriștilor.

Asupra sfârșitului lui Cătălin Haidău planează multe suspiciuni, eroul gorjean fiind singura victimă din noaptea respectivă. Grigore Haidău, cel care încearcă de 21 de ani să afle cum a murit fiul lui, avansează o idée conform căreia finalizarea ultimei scrisori pe care n-a mai trimis-o acasă să îi fi fost fatală.

Telespectatorii au posibilitatea să vadă manuscrisul originar al scrisorii și să afle tot conținutul în lectura lui Grigore Haidău.Redăm un fragment: „Aici, în Brașov, ARMATA E CU POPORUL, DAR ÎMPOTRIVA SECURITĂȚII. Niște asasini mercenari cretini (…) aceste animale care trag fără milă în noi, în popor și care, văzându-se la strâmtoare pt. că armata e net superioară ca număr, au apelat la grupuri de cercetare-diversiune din Iran sau Israel. Personal, m-am indignat tare mult când s-a cerut sprijinul URSS. În primul rând pt. că eu nu concep ca România să fie câmpul de război al altor țări… ”

Continuarea acestei povești tragice luni seara la GORJ TV la ora 19.00.

prof. Cornel Şomîcu

Câştigătorii Concursului de Desene pe teme istorice (Ediţia 2010-2011)

PREMII CONCURSUL DE DESENE PE TEME ISTORICE

Ediţia 2010-2011

 
PREMII SCOALA GENERALĂ – TEMA: „UNIREA”
 
 LOCUL I
DUMITRU CĂTĂLINA – CÂMPINA
 
LOCUL II
TROI MIHAELA – TG. JIU
CRISTESCU PAVEL – BUCUREŞTI
 
LOCUL III
CORICOVAC ANA MARIA – BUCUREŞTI
GRINDEI NAOMI – CÂMPINA
 
MENŢIUNI
CONSTANTINESCU ROBERT – BUCUREŞTI
LUCA OANA – TG. JIU
DOMIŞAN SERENA – BUCUREŞTI
POPESCU TEODOR – BUCUREŞTI
 
 
PREMII LICEU – TEMA: „UNIREA”
 
LOCUL I
GUŞEATU ALEXANDRA – TG. JIU
SAFTA ADELA – TG. JIU
 
LOCUL II
POPESCU IONUŢ – TG JIU
IONIŢĂ ALEXANDRA – BUCUREŞTI
 
LOCUL III
BUTOARCĂ ANCA – TG. JIU
CRISTEA CORINA – BUCUREŞTI
GÂRJOABĂ LARISA – TG. JIU
NEGURĂ MIHAIL – PRAHOVA
 
 
MENŢIUNI
BRANDDIBURU ROXANA – TG JIU
POPESCU ROXANA – TG. JIU
 
 
PREMII DESEN – TEMA: „VIAŢA COTIDIANĂ”
 
LOCUL I
HAGI NICOLAE – CONSTANŢA
 
LOCUL II
SMOC VERONICA – CONSTANŢA
 
 
JURIU LICEE
 
PREŞEDINTE DE ONOARE: PROF. UNIV. DR. NICHITA ADĂNILOAIE
PREŞEDINTE: PROF. UNIV. DR. IOAN SCURTU
VICEPREŞEDINTE PROF. UNIV. DR. BOGDAN MURGESCU
SECRETAR GENERAL: PROF. DR. BOGDAN TEODORESCU
MUZEOGRAF- DORU NEAGU
 
 
JURIU ŞCOALĂ GENERALĂ
 
PREŞEDINTE DE ONOARE: PROF. UNIV. DR. NICHITA ADĂNILOAIE
PREŞEDINTE: PROF. UNIV. DR. IOAN SCURTU
VICEPREŞEDINTE PROF. UNIV. BOGDAN MURGESCU
SECRETAR GENERAL: PROF. DR. BOGDAN TEODORESCU
SECRETAR GENERAL ADJUNCT: PROF. DR. PAUL DOMINTE
MEMBRU BIROU EXECUTIV: PROF. DR BULACU IULIA