Ziua Drapelului Național, la Târgu-Jiu

Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România vă invită la manifestările dedicate Zilei Drapelului Național, în Piața Tricolorului din Târgu-Jiu.

Drapelul tricolor românesc, alături de stemă şi imn reprezintă un însemn naţional important al neamului nostru. El are o tradiţie populară şi creştină precum şi una revoluţionară. Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, Ziua Drapelului Naţional. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice.

Tricolorul Românesc semnifică veacurile de gând şi luptă, pentru unitate şi independenţă ale întregului popor român. Până în momentul afirmării sale ca simbol naţional acesta a străbătut mai multe perioade, prima fiind aceea a opţiunii pentru cele trei culori: roşu, galben şi albastru. Acestea au avut, de la începuturi, următoarele semnificaţii: Albastru (sau azur), reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc şi simbolizează blândeţea, frumuseţea nobleţea şi buna credinţă; Galben (sau aur), simbol al forţei, bogăţiei şi purităţii, precum şi al holdelor aurii de grâu din timpul verii; Roşu, simbol al măririi, bravurii, îndrăznelii şi generozităţii, precum şi al sângelui vărsat în lupte, puterii de viaţă şi energiei strămoşeşti.

35511050_1975779575806198_4081975134737399808_n35628617_1975779585806197_808013679160197120_n

Reclame

Centenar: Gorjul și Marea Unire

Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România s-a alăturat unor instituții importate din Gorj în organizarea unui concurs județean de istorie dedicat Centenarului României Mari: Gorjul și Marea Unire. Concursul se adresează elevilor din unitățile de învățământ din Gorj, clasele a VII-a și a VIII-a. Regulamentul concursului poate fi consultat pe site-urile instituțiilor partenere.

afis concurs Centenar

 

Consiliul Național al Societății de Științe Istorice din România, Târgoviște 2018

În ziua de 19 mai 2018 s-a desfășurat la Târgoviște reuniunea Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România, la care au participat membrii Biroului Național Executiv și reprezentanții a 24 filiale ale Societății. În deschiderea lucrărilor, viceprimarul municipiului Târgoviște, doamna prof. Monica Ilie, și inspectorul școlar general adjunct al județului Dâmbvița, doamna prof. dr. Gabriela Istrate, au adresat salutul lor participanților la Consiliul Național și au urat succes lucrărilor acestuia.

Din partea Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România au fost prezenți la Consiliul Național de la Târgoviște: doamna prof. dr. Dorina Nichifor, alături de prof. Dorel Șorop și Elvis Istudorescu.

Președintele Societății, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, a prezentat un scurt raport de activitate pentru perioada scursă de la Consiliul Național din 27 mai 2017 de la Timișoara. În continuare coordonatorul Programului Centenar al Societății de Științe Istorice din România, prof. dr. Dorin Stănescu, a făcut un bilanț al principalelor proiecte din cadrul acestui program. Totodată, domnul Stănescu a informat pe cei prezenți asupra participării sale în calitate de reprezentant al Societății de Științe Istorice din România la Adunarea Generală Euroclio de la Marsilia (21-26 aprilie 2018), ca și asupra posibilităților de colaborare la nivel european în cadrul unor proiecte comune.

Doamna prof. Ana Manea a prezentat raportul Comisiei de Cenzori cu privire la situația financiară a Societății. Ambele rapoarte au fost aprobate în unanimitate de către Consiliul Național. Reprezentanții filialei Arad, conf. univ. dr. Sorin Bulboacă și dr. Doru Sinaci, au prezentat succint Școala de vară a Societății de Științe Istorice din România care va fi organizată la Arad în perioada 19-24 iulie 2018. Tema centrală va fi România de acum 100 de ani, România de peste 100 de ani. Imaginând Bicentenarul.

La punctul 2 al ordinii de zi a avut loc o dezbatere pe tema Societatea de Științe Istorice din România, noile media și forme digitale de comunicare. Din partea Secretariatului SȘIR, dr. Valentin Maier și drd. Ionuț Marcu au prezentat progresele realizate de la ședința Consiliului Național de la Timișoara – noua adresa de e-mail secretariatssir@gmail.com, îmbunătățirile aduse site-ului http://ssir.ro/ și crearea paginii de Facebook a SȘIR – precum și limitele comunicării electronice din cadrul Societății.

Școala de vară SȘIR, Arad, 19-24 iulie 2018

800px-Arad_Rathaus_3940-43

Societatea de Științe Istorice din România organizează, ca în fiecare an, Școala de vară. Anul acesta ea se va desfășura la Arad, în perioada 19-24 iulie 2018 și sub titlul „România  de acum 100 de ani, România de peste 100 de ani. Imaginând Bicentenarul”.

Au fost stabilite mai multe comunicări care vor fi susținute de invitați speciali, inclusiv o sesiune de comunicări destinată exclusiv membrilor SȘIR. Pe lângă aceste comunicări la care vom avea drept gazde instituții importante precum Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol”  și Muzeul Memorial „Vasile Goldiș”, toate din Arad, colegii din Filiala Arad SȘIR, sub a căror organizare se desfășoară această ediție specială a Școlii de vară, au pregătit și o serie de vizite și excursii la cele mai importante monumente istorice din orașul Arad, la mănăstirile Bodrog, Bezdin și la Cenad, la muzeele „Ioan Slavici-Emil Monția” din Șiria și „Maria Radna” din Lipova, la Grădina botanică și castelul din Macea.

În plus, va fi organizată și o excursie de o zi la Budapesta, pe urmele românilor și aromânilor care au contribuit la dezvoltarea acestui oraș.

Cazarea participanților va fi asigurată la Hotelul „Aradul”, situat în centrul orașului, la mică distanță de numeroase obiective istorice și culturale, iar masa se va lua la restaurantul aceluiași hotel, cu excepția câtorva zile, când se va pleca din oraș.

Participanții la școala de vară, în urma unei evaluări și certificări a competențelor profesionale dobândite, vor primi credite de formare şi dezvoltare profesională.

Taxa de participare este de 500 de lei (acoperă cazare 6 nopți începând cu 18/19 iulie, 3 mese/zi, mape & hand-out-uri, activitățile incluse în program; nu se acoperă: transportul participanților până la/de la Arad).

Suma se va depune prin transfer bancar în contul Societății de Științe Istorice din România, IBAN RO36RNCB0076029411430001, cu mențiunea „taxă de participare la Cursurile de Vară ale SȘIR (Arad, 19-24 iulie 2018) pentru dl./dna. ……………., membru al filialei ………. a SȘIR”; copia documentului de certificare a depunerii sumei (sau a viramentului bancar) va fi transmisă prin e-mail în formă scanată pe adresa secretariatssir@gmail.com, iar Secretariatul va confirma prin e-mail înregistrarea participării în limita numărului de 50 de locuri rezervate pentru membrii Societății de Științe Istorice din România.

Societatea de Științe Istorice din România va oferi ca și în anii precedenți 2 burse care vor consta în participarea gratuită la Școala de Vară ce va avea loc anul acesta la Arad (subvenție de 500 de lei, acoperind cazarea, masa și activitățile propriu-zise) și care vor fi acordate unui profesor din învățământul gimnazial și unui profesor din învățământul liceal, cu vârsta sub 35 de ani și calitatea de membri ai SȘIR.

Acordarea burselor se va face în urma unui concurs, care va consta în două etape:

1) depunerea pe adresa secretariatssir@gmail.com a unui dosar care să cuprindă: CV, scrisoare de intenție și recomandare a unuia dintre membrii conducerii filialei SȘIR din care face parte, până la data de 25 iunie 2018

și

2) interviu telefonic, în perioada 26 iunie – 3 iulie 2018, ziua și ora urmând a fi comunicate din timp aplicanților.

Oportunități de formare în străinătate

În atenția colegilor care doresc să participe la sesiunile de formare și școlile de vară din străinătate finanțate de către organizatori. În linkurile de mai jos găsiți formularele de aplicație pentru școlile de vară din Estonia, Polonia, ori cele organizate de Euroclio.

Grăbiți-vă căci termenele limită pentru depunerea aplicațiilor sunt scurte.

Mult succes!

25e

 

 

Polonia – Școala de vară din perioada 15-26 iulie, termen de înregistrare 31 mai

http://pamiec.pl/pa/edukacja/poland-in-the-heart-of/19600,Call-for-participants-Poland-in-the-Heart-of-European-History-Professional-Train.html

Euroclio – pentru studenți și absolvenți ai Facultății de Istorie, termen de înregistrare 3 iunie

https://euroclio.eu/get-involved/traineeships/

Estonia – Școala de vară din perioada 23-27 iulie, termen de înregistrare 15 iunie

http://mnemosyne.ee/en/summer-school-2018/

(www.ssir.ro)

„Moștenirea Magherilor”, ediție dedicată Revoluției de la 1848

Proiectul Educativ Regional „Moștenirea Magherilor” capătă noi valențe de la an la an. Ediția 2018 a înregistrat la Concurs și Simpozion participări din Gorj, Hunedoara, Dolj, Cluj, Constanța și București. Ediția 2018 a fost găzduită de Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și sponsorizată de Fundația Cultural-Științifică „Gheorghe Magheru”.

Cea de-a V-a ediție a Proiectului Educativ Regional „Moștenirea Magherilor”! a fost dedicată aniversării a 170 de ani de la Revoluția din 1848, eveniment în care Gorjul și eroii săi au jucat un rol important. Gheorghe Magheru, personalitate proeminentă a istoriei naționale în secolul al XIX-lea, devine tot mai cunoscut de la an la an și datorită demersului educativ inițiat de cadrele didactice și elevii de la Bălești.

O competiție strânsă

Juriul ediției 2018 a avut drept președinte de onoare pe domnul prof. dr. Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean ”Alexandru Ștefulescu” iar ca președinte executiv pe domnul profesor Grigore Alexandrescu, inspector școlar și unul dintre inițiatorii proiectului în urmă cu cinci ani.  Din componența juriului: prof. dr. Marcela Mrejeru-CNTV-vicepreședinte, prof. Nicolae Negrea-Colegiul Național ”George Coșbuc” Motru-membru, prof. Dănuț Lupulescu-Colegiul ”Mihai Viteazul” Bumbești-Jiu-membru, arhivist Cristina Vasiloiu-Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale-membru, prof. dr. Marius Buzera-președinte Fundația Cultural-Științifică ”Gheorghe Magheru”, istoricul și scriitorul Valentin Chepeneag-membru, col(r) Walther Loga-președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria” Gorj-membru, prof. Adriana Rădoi-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu” Tg-Jiu-membru , prof. Ion Elena-Palatul Copiilor Târgu-Jiu-membru, prof. Daniel Drumen-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”-membru, Ion Țârlea-președinte Comunitatea ”Târgu-Jiu Odinioară”-membru. A fost o muncă laborioasă care a presupus jurizarea a 63 de comunicări ale elevilor la Simpozion și stabilirea câștigătorilor la Concursul ”Moștenirea Magherilor”.

La Simpozionul MOȘTENIREA MAGHERILOR au fost declarați câștigători: Eleva Diana Stoian-clasa a VIII-a E-Școala Gimnazială Nr 1 Motru, coordonator prof. Laura Pasăre-locul I; Eleva Elena Denisa Motocu-clasa a VII-a-Școala Gimnazială Săulești-prof. coordonator Adelin Petre Mazilu-locul I; Eleva Alecsia Mihaela Geamănu-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-prof. coordonator Nicolae Dăianu-locul II; Eleva Octaviana Ioana Rață-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-prof. coordonator Nicolae Dăianu-locul III; Elev Flavius Frumușanu-clasa a VI-a B-Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși”, prof. coordonator Liviu Groșanu-locul III; Eleva Maria Daniela Ularu-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”-prof. coordonator Cornel Șomîcu-Mențiune; Eleva Maria Daria Răscol-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-Mențiune; Elevul Daniel George Mihail Guran-clasa a VII-a-Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-Mențiune.

Concursul ”Moștenirea Magherilor” a avut următoarele rezultate: premiul I-300 lei-Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși”-prof. coordonator Liviu Groșanu; premiul II-200 lei-Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”-prof. coordonator Cornel Șomîcu; premiul III-100 lei-Școala Gimnazială Jupânești-prof. coordonator Adelin Mazilu. Au primit mențiuni: Școala Gimnazială ”Ion Vâlceanu” Dragotești-prof. coordonator Angelica Necșulea; Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărăscu”-prof. coordonator Nicolae Dăianu; Școala Gimnazială Nr 1 Motru-prof. coordonator Jana Daniela Raț, Școala Gimnazială Dănești și Școala Gimnazială Bălești, prof. coordonator Dorel Șorop.

untitled

„Moștenirea Magherilor”, ediția a V-a, manifestare propusă de Școala Gimnazială „Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Societatea de Științe Istorice Gorj și Asociația ȘCOALA GORJEANĂ dar și cu Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale a fost o reușită, a concluzionat Walther Loga, președintele ANCERM Gorj. Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu, s-a adresat participanților la etapa finală: „Mă bucur că sunteți aici, că apreciați o personalitate uriașă din istoria națională cum a fost Gheorghe Magheru, să fim mândri și demni de asemenea înaintași”.
Și pentru că nu trebuie să uite tradițiile și obiceiurile populare, tuturor celor prezenți le-a fost prezentat un recital folcloric al elevilor de la Școala Gimnazială „Antonie Mogoș”, unii dintre ei membrii ai secțiilor deschise ale Școlii Populare de Artă.

(http://www.scoalagorjeana.com)

Centenarul Marii Uniri la Târgu-Jiu

Comisia de elaborare și implementare a Programului de manifestări culturale și sociale dedicate „Centenarului Marii Uniri”, structură votată de Consiliul Local Târgu-Jiu și coordonată de viceprimarul Adrian Tudor, a organizat o nouă manifestare dedicată Centenarului Marii Uniri, alături de Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Alexandru Doru Șerban”.

Primăria și Consiliul Local Târgu-Jiu, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Alexandru Doru Șerban” și-au dat mâna pentru derularea unei noi manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri.

Istorici și oameni de cultură, aleși locali, elevi și profesori au fost invitați la un eveniment editorial prilejuit de lansarea cărții „Mărturii despre județul Gorj în Primul Război Mondial – DOCUMENTE (1916-1919)”, primul volum dintr-un ciclu de trei, lucrare semnată de profesorul Gabriel Sarcină și al unui nou număr al revistei de literatură, arte și istorie culturală „Spicon”. Cartea profesorului Gabriel Sarcină este rodul unei documentări de circa cinci ani și va mai avea alte două volume care vor apare tot în această perioadă. A făcut totul posibil, inclusiv obținerea finanțării Guvernului pentru Proiectul „Centenar” al Primăriei Târgu-Jiu, viceprimarul Adrian Tudor.

Și pentru că a fost vorba de un eveniment editorial, celor prezenți le-a fost prezentată și prima lucrare apărută în colecția „Centenar” a Primăriei Târgu-Jiu, este vorba de „Maria, regina întregitoare de Țară și Neam” a reputatului istoric gorjean Gheorghe Nichifor dar și filmul dedicat eroului de la Podul Jiului, comisarul I.C. Popilian. Cei care au prezentat intervenții în fața asistenței au fost: Gheorghe Nichifor-vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj și președinte al SSIR Gorj; Cornel Șomîcu – președinte al Asociației „Școala Gorjeană” și membru al Comisiei „Centenar”; Victor Troacă-președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Alexandru Doru Șerban”; Viorel Surdoiu-redactor șef al revistei „SPICON”; Adrian Tudor-viceprimar municipiul Târgu-Jiu, coordonator al Comisiei „Centenar” și amfitrionul întregii manifestări.

Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj

18881772_443796132661084_789445735063051892_n

S-a stins istoricul Nicolae Mischie

Conducerea Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România anunță cu tristețe dispariția celui care a fost profesor univ. dr. Nicolae Mischie, Președinte de onoare al organizației noastre și o personalitate importantă a politicii și culturii gorjene.

Ne exprimăm profundul regret că domnul profesor nu a reușit să își ducă la capăt numeroasele proiecte istoriografice pe care le avea în continuare, în pofida unor probleme de sănătate grave pe care le-a traversat în ultimii ani. A iubit istoria și a păstrat-o în suflet până la sfârșitul vieții. Slujitorii muzei Clio din județul Gorj sunt alături de familia greu încercată, amintirea și opera istoriografică a domnului profesor va rămâne un punct de reper pentru toți cei interesați de acest domeniu.
† Sincere condoleanțe!

Prof. dr. Gheorghe Nichifor,
președinte SSIR Gorj

30713447_584385518602144_9083280197780943679_n

 

LANSARE DE CARTE: „Maria Regina întregitoare de Țară și Neam”, de Gheorghe Nichifor

Cu prilejul manifestărilor organizate la Târgu-Jiu pentru Centenar, a fost lansată cartea ”Maria Regina întregitoare de Țară și Neam” scrisă de istoricul gorjean Gheorghe Nichifor. Apărută la Editura Măiastra din Târgu-Jiu, lucrarea istoriografică amintită dedicată reginei Maria a României vine să completeze informațiile cititorului contemporan despre cea mai importantă suverană din istoria țării noastre. Această lucrare a fost editată în cadrul proogramului de manifestări culturale și sociale dedicate ”Centenarului Marii Uniri” aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Târgu-Jiu nr 429 din 30 octombrie 2017.

Consiliul Județean Gorj și Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj, au organizat în ziua de 27 martie 2018 la Târgu-Jiu o serie de manifestări dedicate Zilei Naționale a Unirii Basarabiei cu Patria Mamă. Din programul manifestărilor a făcut parte și lansarea cărții „Maria Regina întregitoare de Țară și Neam”, lucrare semnată de cunoscutul și apreciatul istoric Gheorghe Nichifor. Apărută la 80 de ani de la dispariția fizică a reginei Maria, cartea lui Gheorghe Nichifor se constituie într-un veritabil eveniment editorial la nivel național.

Din rude mari…

Regina Maria (1875-1938) a condus România între 1914 și 1927 alături de regele Ferdinand, cel de-al doilea monarh din istoria noastră. Suverana era înrudită cu două mari familii regale ale Europei, britanică și rusă. Se va căsători cu prințul Ferdinand în 1892 iar din 1893 a ajuns în România. A avut mai multe nașteri, viitoare capete încoronate ale Europei: Carol-moștenitorul Tronului României, Elisabeta-viitoarea regină a Greciei, Maria-viitoarea regină a Iugoslaviei ș.a.

Faptul că avea această ascendențe nobile și regale i-au permis ca  în momentul  când a ajuns pe tronul României să devină cea mai importantă regină a acestei țări. În scurta sa domnie, practic a domnit doar 13 ani, regina Maria a condus  România în război, a câștigat pacea și a făcut recunoscută România Mare. Misiunea reginei Maria nu a fost nici un moment ușoară dar s-a achitat exemplar de aceasta. A fost ”mama răniților” pe frontul Războiului Întregitor, a fost primul ambasador al României la negocierile de pace de la Paris și, printr-o dăruire exemplară și diplomație fără cusur, monarhul de care avea nevoie singurul popor latin din sud-vestul Europei. Toate aceste momente le găsim redate cu măiestrie și cu elemente de culise de către istoricul Gheorghe Nichifor în cartea dedicată reginei Maria.

În anii războiului

Pentru perioada războiului, regina Maria apare în ipostaza de ”mama răniților”, ”simbol al suferinței, dar și al puterii de rezistență și a credinței în victorie”, cum scrie autorul cărții. Aici se naște figura emblematică a înfăptuirii idealului național-România Mare-dar și mitul reginei Maria care va cunoaște o evoluție spectaculoasă în acei ani. Astfel, subliniază Gheorghe Nichifor, ”lunile grele ale evacuării Olteniei și Munteniei, tragedia de la București, generată de moartea principelui Mircea, iarna teribilă de la Iași, evenimentele din Rusia, scot în evidență o femeie puternică, ambițioasă, determinată și abilă”.”Strălucitoare, prin asemenea virtuți, în timpul războiului, regina Maria devine după 1918 mesager al păcii. Prin vizitele din Europa Occidentală și de peste Ocean, își face cunoscută țara, cu problemele generate de război, cu opțiunile politice interne și externe”, adaugă autorul în introducerea cărții.

Intrarea în legendă

Gheorghe Nichifor  ne  poartă, într-un ritm alert, de la copilăria din Marea Britanie și până la momentul când își va cunoaște noua țară, de la momentul urcării pe tron și până la dispariția regelui Ferdinand, de la regina mamă care nu poate activa în Regență până la trecerea acesteia forțată în anonimat și dispariția fizică. Sfârșitul pământean al reginei Maria este tratat de autor din mai multe perspective: Reînvierea mitului reginei Maria; Regina Maria în istoriografia comunistă; Perioada postdecembristă despre regina Maria etc.

În 1938, la dispariția pământească a reginei Maria, într-un volum de poezii dedicat reginei și semnat Ilie Anesiea găsim o explicație a iubirii din partea poporului pentru suverană: ”Doar țara-ntreagă geme de durere, / Și adânc suspină-ntreg poporul tău,/ Și încercata-i inimă se frânge,/ Căci ruptă ești dintot sufletul său.” Alte surprize veți găsi între coperțile cărții!

prof. Cornel Șomîcu