RADIO TÂRGU-JIU

Emisiunea: ALTFEL  DESPRE  ISTORIE 

miercuri, 22 decembrie 2010, ora 14.00

Realizator:  prof. dr. GHEORGHE NICHIFOR

Invitaţi: RADU POPOVICI (militar în termen în decembrie 1989, la U.M. 01417 Tîrgovişte, unitatea militară unde a fost executat cuplul Nicolae şi Elena  Ceauşescu) şi prof. ANDREI POPETE-PĂTRAŞCU

Tema emisiunii: EVENIMENTELE DIN DECEMBRIE 1989

http://www.radiotargujiu.ro/

     În cadrul ultimei şedinţe a Asociaţiei Autorilor şi Cercetătorilor de Carte Documentară din Gorj, am avut bucuria de a primi din partea istoricului Vasile Marinoiu, ultima sa lucrare, intitulată: CIOCADIA – CERCETĂRI ARHEOLOGICE, apărută de curând la Edit. Măiastra din Târgu-Jiu.

     Cartea cuprinde o serie de aspecte relevante privind cercetarea arheologică din judeţului Gorj, îndeosebi din zona satului Ciocadia, component al comunei Bengeşti-Ciocadia. Cercetările arheologice efectuate de-a lungul timpului, fortuite sau sistematice, au scos la iveală un inventar bogat: ceramică (materiale de construcţii, vase rituale şi de uz gospodăresc, vase de sticlă, piese din piatră şi os) şi metale (obiecte de podoabă, piese de bronz, piese de echipament, piese de fier, monede). Lucrarea cuprinde trei capitole (I. Villa rustica şi necropola romană de la Bengeşti Ciocadia judeţul Gorj, II. Necropola medievală din secolul al XIII-lea. Ciocadia punctul Drumul morii – villa rustica, III. Catalogul materialului arheologic descoperit în necropola romană, villa rustica şi necropola feudală de la Ciocadia), un abstract, ilustraţii şi planşe. 

     Îl felicităm pe distinsul cercetător dr. Vasile Marinoiu pentru întrega activitate depusă în slujba cercetării vestigiilor trecutului judeţului Gorj şi îl asigurăm de întreaga noastră preţuire.

      Pe data de 16 decembrie 2010, a avut loc decernarea PREMIILOR ASOCIAŢIEI CERCETĂTORILOR ŞI AUTORILOR GORJENI DE CARTE DOCUMENTARĂ, manifestare în cadrul căreia au fost acordate, din partea preşedintelui Al. Doru Şerban, ÎNSCRISURI DE ONOARE ŞI DIPLOME DE EXCELENŢĂ, cercetătorilor gorjeni care au publicat lucrări documentare referitoare la judeţul Gorj, în anul 2010, dar şi pentru întreaga activitate de cercetare ştiinţifică şi documentară:

ÎNSCRIS DE ONOARE

DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ

____________________________

     Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România este întotdeauna aproape de membrii săi, dascălii de istorie din judeţ, care prin eforturile şi strădania lor păstrează vie identitatea comunităţilor în care predau ştiinţa istoriei şi valorifică istoria locală. Este şi cazul activităţii desfăşurate la Şcoala Generală „Ion Vîlceanu” din Dragoteşti-Gorj, acolo unde doamna profesoară Angelica Necşulea a susţinut Inspecţia finală pentru Gradul I, în prezenţa unei comisii formată din istorici de vocaţie, profesori ai Universităţii din Craiova şi mentori ai Unităţii de Management a Proiectelor pe Fonduri Europene: prof. univ. dr. Petre Gherghe, prof. univ. dr. Dinică Ciobotea şi prof. dr. Dorina Nichifor.  

     Doamna profesoară Angelica Necşulea a prezentat şi susţinut lucrarea ştiinţifico-metodică cu tema: Monografia comunei Dragoteşti şi valorificarea istoriei locale la ora de istorie, lucrare coordonată de prof. univ. dr. Petre Gherghe, prodecan la Facultatea de Știinţe Socio-Umane, Universitatea din Craiova. 

   prof. Cornel Şomâcu     

     DINCĂ SCHILERU – O LEGENDĂ VIE A GORJULUI

     Întreprinzător de succes şi cunoscut om politic gorjean, Dincă Schileru (1842-1919), face astăzi obiectul unei cercetări colective întreprinse de istoricii Gheorghe şi Dorina Nichifor, alături de mai tânărul Andrei Popete-Pătraşcu. Lucrarea, intitulată sugestiv „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului”, a apărut de curând la Editura Scrisul Românesc din Craiova, cuprinzând investigaţii laborioase în arhive, biblioteci, colecţii particulare, muzee, dar şi pe teren. Dezvăluirea personalităţii celui care a fost Dincă Schileru, dintr-o multitudine de izvoare documentare şi surse orale, a fost realizată printr-o atentă analiză contextuală, propusă de autori ca principal demers conceptual. Cartea despre Dincă Schileru va fi lansată oficial în luna ianuarie 2011.

     În ”Cuvântul înainte”, distinsul prof. dr. Bogdan Teodorescu, Secretar General al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, subliniază tentaţia firească a celor trei autori de a intra solid echipaţi în acel spaţiu al istoriei, ce ne pare astăzi atât de îndepărtat. „Şi pentru că timpurile de care vorbim au produs personalităţi deosebite, capabile de proiecte ambiţioase în dorinţa de a recupera anii pierduţi şi de a aşeza România ferm în modernitate şi civilizaţie, cel mai bun mod de a ni le apropia este să le evocăm oamenii şi să-i căutăm şi în marile înfăptuiri ale istoriei naţionale, dar şi la ei acasă, în comunitatea în care s-au născut şi au trăit, înţelegând prin aceasta că mai binele în instituţii şi în bunăstare depinde în fond de fiecare dintre noi. Este ceea ce au înţeles autorii noştri şi lucrările lor anterioare îi recomandă cu prisosinţă pentru această nouă încercare.”

     Născut pe meleaguri gorjene, fără prea multă pregătire şcolară, Dincă Schileru a fost înainte de toate un autodidact şi un perfecţionist. A cunoscut din copilărie realităţile lumii rurale şi a demonstrat în timp autentice abilităţi de întreprinzător, constituindu-şi o avere considerabilă din comerţ şi din exploatarea bogăţiilor solului şi subsolului, punând umărul prin acţiuni de pionierat la dezvoltarea economică a judeţului. Familia sa, o fericită simbioză între moşnenii din zona Schelei, zonă de munte, şi cea a Bâltenilor, s-a dezvoltat în chip armonios şi a dat Gorjului şi ţării nume de succes.

     Cariera sa politică a început în Consiliul Judeţean, organismul local cel mai important. În calitate de consilier sau vicepreşedinte şi-a expus responsabil şi curajos punctele de vedere, chiar dacă în multe situaţii acestea nu au fost acceptate. Autorii s-au aplecat cu atenție asupra activităţii sale parlamentare, revenindu-le meritul de a se încumeta „să-i parcurgă în totalitate intervenţiile parlamentare şi să-i interpreteze gesturile din arena politică”.

     „Chiar dacă liberalul gorjean se exprima de cele mai multe ori alambicat, – se precizează în lucrare – cu paranteze inutile şi cu ieşiri verbale necontrolate, mesajul său a fost întotdeauna uşor de perceput, fiind punctat în mod repetat, abil am putea spune, cu aceleaşi idei. Este limpede că se născuse cu un autentic spirit de înţelegere a sensurilor ascunse a problemelor, fiind capabil de reţinere şi neimplicare în dezbaterea unor chestiuni unde pregătirea sa era deficitară.”

     Chiar dacă Dincă Schileru a fost mai mult un autodidact, omul politic gorjean s-a aplecat cu multă căldură asupra culturii şi învăţământului din Gorj, atât ca parlamentar, consilier judeţean sau numai în calitate de simplu cetăţean. A susţinut material organizarea serbărilor culturale şi a conferinţelor, Muzeul Judeţean al Gorjului, şcoala şi Biserica. Iniţiativele din Gorj şi nu numai, coincid în chip fericit cu perioada când în ţara noastră se derula o amplă dezbatere asupra căilor şi ideologiilor ce urmau a fi îmbrăţişate.

     Merita acest „splendid bărbat” o carte pe măsura personalităţii sale conturată într-o autentică legendă vie şi productivă. Felicităm aşadar demersul autorilor asigurându-i de întreaga preţuire a iubitorilor de istorie de pe aceste meleaguri.

                                                           Click aici ESEU format .pdf

     Cu o tradiţie de peste 40 de ani, Muzeul Satului din comuna Leleşti adăposteşte o colecţie impresionantă de obiecte foarte valoroase. Cele mai vechi datând chiar de pe vremea dacilor. Clădirea a aparţinut dascălului Nicolae Săftoiu. Înainte de 1970, anul în care a devenit muzeu, a servit ca internat pentru elevii care veneau să înveţe la şcoala din Leleşti.

     Construcţia în formă de L, este alcătuită din două corpuri legate printr-o tindă cu pridvor ce păstrează motivele tradiţionale gorjeneşti pe care le întâlim şi la stâlpii de susţinere:

– primul corp, aşezat în partea de apus , este alcătuit din două camere: „Hodaia bună” şi „Bucătăria”;

– al doilea corp este format din trei camere: „Şcoala”, „Camera meşteşugarilor” şi „Camera costumelor populare”-cea mai importantă din punct de vedere artistic.

     Numele fiecărei camere provine de la tipul de obiecte pe care le adăposteşte. În „Hodaia bună” regăsim războiul de ţesut, lada de zestre, patul tradiţional construit din bârne şi o sobă specifică vremii. Tot aici întâlnim, aşezată lângă icoana Maicii Domnului, tabloul lui Alexandru Ioan Cuza, semn de gratitudine pentru acesta.

     Urmeaza „Bucătăria” cu ustensilele rustice folosite în trecut. Aici găsim cuptorul şi ţestul, obiecte nelipsite din bucătăria de odinioară. Putem observa masa rotundă din lemn, vasele din lut şi nelipsita lingură de lemn. Într-un colţ se păstrează aşa-numitul pârlău (un trunchi de copac scobit înăuntru), folosit la spălatul rufelor.

     Corpul următor începe cu „Şcoala”. Încăperea aminteşte de începuturile învăţământului rural. Atât băncile din lemn cât şi lădiţa cu nisip arată condiţiile grele în care îşi desfăşurau activitatea dascălii şi elevii. Pe pereţi putem observa tabloul primului dascăl din comuna Leleşti, Petre P. Popeangă şi fotografii cu generali ai armatei române pe care i-a dat această comună: Georgescu Gheorghe Ion – invalid de război, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul clasa a III-a cu Spade, Rasoviceanu Dumitru Ion – general de brigadă, Rasoviceanu I. Gheorghe – general al corpului de armată „A la suite”, eroul de la Bălăraia, Stâlpul şi Mărăşeşti, distins cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a. Deasemenea, aici găsim manuale vechi şi o ţinută militară de gală.

     Urmează „Camera meşteşugarilor” cu roata olarului, folosită intens în această zonă, şi ustensile folosite la cojocărit. Putem observa motive artistice la stâlpii de casă, un cuier sculptat şi o colecţie importantă de cojoace confecţionate manual şi o multitudine de vase de lut: ulcioare, străchini şi oale.

       Este notabil că această cameră adăposteşte şi cel mai vechi exponat al muzeului, o coasă dacică cu o vechime de aproximativ 2000 ani. Obiectul a fost găsit şi donat muzeului de către domnul învăţător Nicolae Mărgulescu.

        Ultima încăpere a muzeului găzduieşte o colecţie impresionantă de costume populare tradiţionale gorjeneşti de o frumuseţe unică în lume. Unul dintr cele mai valoroase costume este cel al lui Ion Schileru, promotorul portului schilăresc. Deasemenea, aici găsim mai multe tipuri de monede şi bancnote cu o vechime considerabilă.

        Întreaga construcţie este acoperită cu şindrilă, iar în împrejurimi putem observa fântâna cu cumpănă şi pietrele de moară utilizate la măcinarea cerealeleor. Lângă muzeu se mai află un pătul tradiţional, confecţionat din lemn şi nuiele, folosit pentru depozitarea porumbului.

        Tot pentru depozitare era folosit şi răcorosul beci aflat sub construcţie, aici se păstrau peste iarnă, produsele alimentare.

         O personalitate marcantă în viaţa acestui muzeu a fost regretatul profesor şi inspector general, Ion Grigoroiu. Dumnealui s-a implicat foarte activ în dezvoltarea şi promovarea acestei locaţii.

         În prezent, situaţia muzeului din Leleşti este pusă sub semnul întrebării deoarece terenul pe care se află a fost revendicat de urmaşii dascălului Nicolae Săftoiu. Aceştia pretind o sumă considerabilă pentru a renunţa la teren.

       Sperăm că lucrurile vor rămâne la fel cum au fost, muzeul adăpostind o încărcătură culturală deosebită şi motive folclorice unice în lume.