Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și membrii Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” de la colegiul național cu același nume au omagiat pe data de 14 octombrie 2013 pe eroul gorjean comisar Ioan C. Popilian, cel care în urmă cu 97 de ani a organizat eroica apărare a orașului Târgu-Jiu, în timpul Bătăliei de la Podul Jiului.

Acțiunea s-a desfășurat în cadrul Zilelor Historia C.N.E.T., la eveniment luând parte elevi ai Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” și membri ai Cercului Cultul Eroilor.

Astăzi au fost depuse coroane și jerbe de flori la podul Jiului, dar și la mausoleul Ecaterinei Teodoroiu. Nu știm nici astăzi dacă eroina a luat parte la acele evenimente din toamna anului 1916. S-au prezentat onoruri militare, la manifestare fiind prezenți mulți târgujieni. Prea puțini și-au amintit însă de comisarul Ioan C. Popilian, eroul de numele căruia se leagă această izbândă. Nici astăzi la mormântul său, Eroul nu a avut parte de onorurile cuvenite din partea autorităților. Nicio floare, nicio lumină care să vegheze somnul celui care a scris una dintre cele mai glorioase și autentice pagini din istoria Târgu-Jiu: comisaul Ioan C. Popilian!

Și-au amintit însă de faptele sale de vitejie, elevii Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”, publicistul Alex. Gregora, cel care poartă omagiul cuvenit Eroului de la Podul Jiului și prof. Andrei Popete-Pătrașcu, din partea Societății de Științe istorice din România – Filiala Gorj.

Observaţii generale:

Revista „Studii și articole de istorie” este principala publicație a Societății de Științe Istorice din România. Ea apare fără întrerupere din anul 1955, până în anul 2013 fiind publicate 80 volume. Revista se adresează atât cercetătorilor, cât și profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar.

Tematic, „Studii și articole de istorie” acordă prioritate contribuțiilor referitoare la didactica istoriei și istoria educației, dar publică și studii referitoare la alte subiecte. De regulă, sunt publicate studii în limba română, însoțite de câte un rezumat în limba engleză; suntem interesați și de materiale ale unor istorici din afara României, și vom decide după caz dacă acestea vor fi publicate în limba originală sau vor fi traduse în română.

Potrivit deciziei Consiliului Național al Societății de Științe Istorice revista „Studii și articole de istorie” va respecta riguros principiile sistemullui peer review și va fi pregătită pentru a obține în anul 2014 clasificarea din partea Consiliului Național al Cercetării Științifice. 

Numărul LXXXI (2014) al revistei „Studii și articole de istorie” va cuprinde următoarele grupaje:

• 1914 – Bilanțul Vechiului Regat în timpul domniei lui Carol I
• Primul Război      Mondial – declanșare, atitudini, provocări
• Didactică, metodică și management educațional
• Istoria învățământului
• Miscellanea
• Recenzii

Corespondența referitoare la materialele pentru revista „Studii și articole de istorie” va fi transmisă prin e-mail la adresa secretariat@ssir.ro .

Materialele trebuie să fie culese în programul Word, font Times New Roman, mărimea 12, la un rând, folosind un minimum de formatări, dar incluzând toate fonturile speciale considerate necesare de autori.

Termene:

• 1 decembrie      2013 – comunicarea titlului contribuției propuse, împreună cu un scurt      rezumat (3-5 rânduri), pentru a ușura pregătirea procesului de peer review.

• 15 ianuarie      2014 – trimiterea studiilor și recenziilor propuse pentru numărul LXXXI (2014) al revistei „Studii și      articole de istorie”
• februarie 2014      – comunicarea de către secretariatul de redacție a avizului de publicare      și/sau a solicitărilor de ameliorare a contribuțiilor.
• mai 2014 – apariția      numărului 

Reguli referitoare la redactarea studiilor pentru publicare:

• se recomandă ca studiile să precizeze      explicit raportarea lor la stadiul cunoaşterii problemei în discuţie, ca      şi contribuţia lor la cunoaşterea istorică; se recomandă includerea unui      paragraf de concluzii
• autorii sunt rugați să subdivizeze studiile      mai ample şi să includă subtitluri
• se acceptă studii redactate în limba română      sau în limba engleză; studiile în limba română vor fi însoţite de rezumate      în limba engleză, iar cele în limba engleză de rezumate ample în limba      română
• se recomandă ca studiile să nu depăşească 40.000      semne, incluzând spațiile libere (20 pagini standard a câte 2.000 de      semne)
• studiile vor cuprinde OBLIGATORIU aparat      critic; se recomandă sistemul clasic de note de subsol (potrivit standardelor Academiei Române).

Reguli referitoare la redactarea recenziilor:

• recenziile trebuie să evidenţieze explicit  ideile centrale (tezele) autorilor lucrării recenzate, şi să analizeze  critic felul şi măsura în care aceste idei centrale sunt acoperite prin analiza istorică
• în final, se recomandă ca recenziile să   cuprindă judecăţi de valoare asupra lucrărilor recenzate; aceste judecăţi      de valoare trebuie bazate pe tezele, argumentele şi lacunele lucrării      recenzate; se recomandă evitarea referinţelor la aspecte nerelevante ale      activităţii autorilor recenzaţi şi se interzic atacurile la persoană
• se recomandă ca recenziile analitice să se  încadreze în 2-5 pagini standard
• în cazul când recenzia nu cuprinde elemente  de analiză critică, atunci se recomandă adoptarea formatului de notă de  lectură, privilegiind latura informativă şi concizia expunerii; se      recomandă un raport de maximum 1.500 semne pentru o lucrare de circa 200      pagini.

„Familia Culcer. Pagini de istorie”

De curând, la Craiova, sub egida Editurii Sitech, a văzut lumina tiparului lucrarea Familia Culcer. Pagini de istorie, a tânărului cercetător gorjean Dumitru-Valentin Pătrașcu, care își propune să analizeze pe baza documentelor de arhivă, majoritatea inedite, a memoriilor și mărturiilor celor care i-au cunoscut, una dintre cele mai interesante familii de intelectuali gorjeni, ai cărei reprezentanți și-au pus amprenta într-un mod definitoriu asupra evoluției cultural-științifice și politice a Gorjului de la cumpăna secolelor XIX-XX.

Familia ardeleanului originar din ținutul Sălajului – doctorul  Dimitrie Culcer –, cu politicieni, medici de renume, generali de armată, scriitori etc. impresionează și astăzi prin realizările politice, profesionale,  intelectuale și morale ale tuturor descendenților.

„Lăsăm în seama istoriei doar ființele cu alură și fapte, cu aspirații senine și împliniri, indiferent de dimensiunea lor concretă pe scara devenirii sau măreției. Dinspre o asemenea simțire, lucrarea tânărului istoric Dumitru-Valentin Pătrașcu, – afirmă în Prefața lucrării, prof. univ. dr. Dinică Ciobotea –  îmbogățită cu izvoare narative ce întregesc un univers cultural integrat drumului ascendent al neamului românesc după revoluția de la 1848, este o veritabilă contribuție documentară și istoriografică. Dinspre ea descoperim cu afectivitate tipuri și caractere umane pe care le instrumentăm rațional ca repere ale unei zone culturale cu o recunoscută identitate.”

Aflăm din paginile cărții că Dimitrie Culcer „descălecătorul acestui neam de oamenicurajoși, destoinici și inteligenți” a trecut Carpații în Țara Românească după ce a absolvit facultatea de Medicină  de la Pesta, iar în anul 1839 a obținut diploma de doctor în Medicină la Viena. În Gorj, de numele său se leagă înființarea primului spital din orașul Târgu-Jiu, amplasat în casele pitarului Nicolae Protoposescu de pe strada Poștei (actuala stradă Tudor Vladimirescu). Ulterior, pentru o scurtă perioadă de timp, a profesat medicina la Craiova, unde avea să o cunoască pe Ana Otetelișanu, cea care avea să primească zestre la căsătoria cu doctorul Dimitrie Culcer, o parte din moșia de la Dobrița, precum și o casă situată în centrul orașului. În timpul evenimentelor din 1848 desfășurate la Târgu-Jiu, respectiv Craiova, doctorul Culcer  a fost implicat activ, numărându-se printre participanții la manifestațiile încheiate cu arderea Regulamentului Organic, pentru ca în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, să devină medic șef al capitalei României, la București. După pensionare, în 1866, va reveni la Târgu-Jiu, încetând din viață un an mai târziu.

Istoricul Dumitru-Valentin Pătrașcu a identificat în colecțiile Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” o serie de documente inedite (scrisorile Anei Culcer adresate surorii sale  Elena Economu, memoriile Anei Culcer ș.a.) reconstituind/restituind fapte, locuri și oameni din viața celor mai reprezentativi membri ai familiei Culcer, descendenți ai doctorului Dimitrie Culcer.

Sunt toți aceștia, modele de profesionalism, demnitate și integritate morală, constituind o veritabilă dinastie medicală (Dimitrie Culcer, Tache Culcer, Max Culcer, Ana Culcer), oșteni viteji, ofițeri de carieră ai armatei române (gen. Ion Culcer, cpt. Vladimir Culcer, ofițer Constantin Culcer), oameni politici (Tache și Grigore Culcer – prefecți de Gorj, Ioan Culcer – ministru în guvernul conservator condus de Alexandru Marghiloman după ocuparea Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale).

Este meritul cercetătorului Dumitru-Valentin Pătrașcu de a aduce astăzi în prim planul vieţii social-politice familia Culcer, rememorând fapte, întâmplări, evenimente din viaţa acesteia, cărora timpul nu le-a alterat sensurile. Prea puțin parcă și descendenții acestei familii, ca mulți alți oameni de valoare ai Gorjului de odinioară, au rămas în memoria posterităţii, fiind evocați numai tangenţial şi sporadic în presă, culegeri, simpozioane, conferinţe sau lucrări de specialitate.

Felicităm demersul autorului și așa cum îl cunoaștem suntem convinși că nu se va opri aici, continuând să ofere iubitorilor de istorie din Gorj și nu numai, noi file din trecutul acestor meleaguri, cu oameni și fapte de altădată.

Data de 2 octombrie 2013 a prilejuit la Târgu-Jiu omagierea polonezilor care, după invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939 de către Germania hitleristă, s-au refugiat în România, în baza convențiilor internaționale, prin care țările neimplicate în acțiuni beligerante puteau să primească refugiați de război.

Au fost prezente la acțiuni oficialități, istorici, dar și reprezentanți ai Ambasadei Poloniei la București. Mărturie a trecerii refugiaților polonezi pe la Târgu-Jiu se află cadrul solar pe care aceștia l-au realizat în lagăr, obiectivul aflându-se pe Lista monumentelor istorice din România, sub nominalizarea Ceasul solar polonez (indicativ: GJ-III-m-B-09468), ca și mormintele polonezilor din apropiatul cimitir catoloc (indicativ: GJ-III-m-B-09485).

Tabăra de refugiați polonezi de la Târgu-Jiu a fost construită pe o suprafață de 25 ha și număra în anul 1940 aproximativ 6.000 de polonezi. Cu spijinul direct al acestora s-au făcut amenajări (alei, scurgeri pentru apă, garduri, plantări de pomi, drumuri de acces etc.), au fost construite 50 de barăci, 10 pentru ofițeri, 10 bucătării, 2 cantine, 20 de puncte sanitare, săli de curs pentru învățământul primar și gimnazial, teatru și alte activități recreative. Printre aceste construcții s-a numărat și Cadranul solar, lucrat cu finețe în ciment armat. În partea exterioară a cercului-cadran, se văd și astăzi basoreliefate orele după fusul orar românesc, iar în partea interioară orele după fusul orar polonez. Putea fi citită, așadar, simultan, ora României și ora Poloniei.

În partea de sud-est a cadranului solar se află o rocă de bazalt pe care este săpată stema Poloniei, reprezentând Vulturul polonez cu capul întors spre dreapta, aripile acestuia sugerând brațele unui sfeșnic cu opt brațe (numit Menorah, în imagologia iudaică).

După desfințarea lagărului de refugiați polonezi, între 1941-1945 aici au fost internați reprezentanți de seamă ai vieții politice și spirituale românești. Printre aceștia s-a aflat și Tudor Arghezi, cel care în perioada 2 octombrie – 20 decembrie 1941 a ispășit aici vina de a fi scris pamfletul intitulat „Baroane”, adresat baronului Manfred von Killinger. În memoria marelui poet și a perioadei sale de detenție la Târgu-Jiu, Consiliul Județean Gorj și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” au editat pliantul „Tudor Arghezi și lagărul de la Târgu-Jiu”, având consultanți științifici pe dr. Zenovie Cârlugea și dr. Albinel Firescu.

Au luat cuvântul prof. univ. dr. Sorin-Liviu Damean, vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România, Magdalena Filary, reprezentant al Ambasadei Poloniei la Bucureşti, prof. dr. Zenovie Cârlugea și dr. Albinel Firescu, evocând iubitorilor de istorie prezenți la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” file din istoria lagărului de la Târgu-Jiu, dar și personalitatea marelui poet Tudor Arghezi.

Alături de alți iubitori de istorie, de membri ai Societății de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, prezenți la activitățile omagiale desfășurate la Ceasul solar polonez și la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” au fost și elevii Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” și  Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” din Târgu-Jiu. 

Andrei Popete-Pătrașcu