Consiliul Național al Societății de Științe Istorice, la Târgu-Jiu

Târgu-Jiul a găzduit în perioada 24-25 mai 2013 Consiliul Național al Societății de Științe Istorice din România, fiind prezenți în orașul lui Brâncuși peste 40 de istorici, academicieni și cercetători. Membrii acestei societăți au supus dezbaterilor tema „De ce istoria în şcoală?”, solicitând asigurarea unui minim de două ore la disciplina istorie la toţi anii de studiu din învăţământul gimnazial şi liceal.

DSC_0158

Lucrările Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România s-au desfășurat la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, acolo unde se află și sediul S.Ș.I.R. Filiala Gorj, condusă de prof. dr. Gheorghe Nichifor. Au luat parte la Consiliul Național, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu – președintele S.Ș.I.R., academicianul Nichita Adăniloaie – președinte de onoare S.Ș.I.R., prof. dr. Bogdan Teodorescu – secretarul general al S.Ș.I.R., alături de peste alți 40 de istorici din țară și județ.

Sâmbătă 25 mai, în prezența oficialităților județene, a vicepreședinților Consiliului Județean, Mădălina Ciolocoi și Ciprian Florescu, a reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Gorj, Serviciului Județean al Arhivelor Naționale – Gorj, Muzeului de istorie „Alexandru Ștefulescu” și a membrilor din țară ai Societății de Științe Istorice din România prezenți la Consiliul Național, a fost inaugurată la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, Sala de ședințe „prof. Ion Cojocaru”.

DSC_0126 

Programul Consiliului Național S.Ș.I.R.

„Programul Consiliului Național al S.Ș.I.R. desfășurat la Tîrgu-Jiu a cuprins  dezbaterea intitulată „De ce istoria în școală?”, moderată de prof. univ dr. Bogdan Murgescu, prezentarea Raportului Comisiei de Cenzori a Societății de Științe Istorice din România și rapoartele de activitate ale filialelor S.Ș.I.R. prezente la Consiliul Național. Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România a propus invitaților din țară o expoziția de carte „Istorici gorjeni și cărțile lor”, vernisajul Expoziției de fotografie „Târgu-Jiu. Repere pentru secolul XXI” (Andreea Denisa Vlădulescu – Fotoclub C.N.E.T.), videoproiecția: „Actualitatea mesajului istoric în rândul elevilor” – Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” C.N.E.T. ș.a. În ultimii ani, reuniunile Consiliului Național s-au desfășurat la București (2008), Câmpina (2009), Reșița (2010), Mioveni (2011) şi Bucureşti (2012). În acest an a fost rândul Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România să găzduiască Consiliul Național, la care au participat membri ai filialelor S.Ș.I.R. din București, Bârlad, Dolj, Dâmbovița, Argeș, Timișoara, Lugoj, Câmpina, Ploiești, Brăila, Teleorman, Mehedinți, Vrancea, Buzău, Cîmpulung-Mușcel, Brașov, Călărași, Ilfov și desigur Gorj”, ne-a declarat prof. Andrei Popete-Pătrașcu, unul dintre organizatori.

DSC_0165
Rezoluție semnată de istoricii prezenți la Târgu-Jiu

Contextul discuţiei publice cu privire la Planurile-cadru pentru învăţământul primar e unul foarte potrivit pentru a porni o dezbatere despre „locul şi rolul” istoriei în şcoală. Istoricii prezenți la lucrările Consiliului Național au încercat să răspundă la întrebări precum: Ce fel de model uman vrem să construim prin şcoală? Cum vrem să arate lumea românească în anii 2020-2030? De ce ar trebui disciplina istorie să contribuie la modelarea conştientă a unui anume tip de personalitate dezirabil? Ce tip de discurs ar trebui să-și asume disciplina istorie?

În urma dezbaterii cu tema „De ce istoria în şcoală?”, membrii Societății de Științe Istorice din România întruniți la Târgu-Jiu a semnat o rezoluție în care se arată că:  rolul fundamental al istoriei este promovarea valorilor civice îmbinând armonios apartenenţa la comunitatea locală, la naţiunea română şi la U.E.; istoria asigură conservarea identităţii naţionale, formarea spiritului de toleranţă, promovarea şi înţelegerea adecvată a termenilor de „patrie” şi „patriotism”; cultivarea memoriei înaintaşilor, dezvoltarea unei conştiinţe a valorii în plan European, în ultimii 15 de ani a avut loc o înjumătăţire a numărului de ore alocate disciplinei istorie în învăţământul gimnazial şi liceal; o singură oră de istorie pe săptămână este insuficientă pentru realizarea obiectivelor educaţionale ale acestei discipline; în consecinţă curricula şcolară este foarte încărcată iar profesorii întâmpină mari greutăţi în a-i deprinde pe elevi să judece procesele istorice.

Minim două ore alocate istoriei în școlile din România

Sunt toate acestea, deziderate de care factorii de decizie ar trebui să țină cont cu privire la schimbarea curriculumului pentru istorie în învăţământul preuniversitar. Prin Rezoluția semnată la Târgu-Jiu, în cadrul Consiliul Național, membrii Societății de Științe Istorice din România au formulat și o serie de solicitări, amintind aici: conştientizarea opiniei publice asupra însemnătăţii istoriei pentru coeziunea şi buna funcţionare a societăţii; asigurarea unui minim de două ore la disciplina istorie la toţii anii de studiu din învăţământul gimnazial şi liceal; intensificarea colaborării între cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar prin constituirea unor grupuri de lucru care să propună regândirea programei de istorie sub aspectul conţinuturilor şi tematicii şi elaborarea unor manuale adecvate noilor programe, nivelului de vârstă al elevilor şi cerinţelor lor pentru dimensiunea pragmatică; realizarea unui dialog constructiv şi eficient între asociaţiile reprezentative ale cadrelor didactice şi responsabilii din Ministerul Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte problemele Curriculumului Naţional.

Minodora SUCEA, în  „Gorjeanul”, din 27 mai 2013

Reclame

consiliul national

140 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA ARHIVELOR GORJENE

Miercuri, 22 mai 2013, în cadrul Simpozionului Gorjul – vatră de istorie românească, va avea loc lansarea CD (cu ISBN) 140 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA ARHIVELOR GORJENE. CD-ul conține cele 18 comunicări susținute în cadrul celei de-a XXVIII-a ediție a Simpozionului, organizat de Societatea de Științe Istorice din România, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale – Gorj, Muzeul județean Alexandru Ștefulescu și Inspectoratul Școlar Județean Gorj.
CD prezentare

Simpozionul „Gorjul – vatră de istorie românească”, ediția a XXVIII-a

Miercuri, 22 mai 2013, Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu din Târgu-Jiu găzduiește cea de-a XXVIII-a ediție a Simpozionului „Gorjul – vatră de istorie românească”, organizat de Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale – Gorj. Tema ediției din acest an a simpozionului este dedicată aniversării a 140 de ani de la înființarea arhivelor gorjene.

Nimic nu poate exista fără istorie. Oamenii sunt ceea ce a făcut din ei trecerea timpului şi mai cu seamă împrejurările în care aceştia s-au născut, au trăit şi au influenţat marile înfăptuiri ale istoriei. În cercetarea istorică un rol determinant îl joacă documentele de arhivă. Fără aceste izvoare istorice, istoria nu ar mai fi o știință. Despre rolul și locul arhivelor în cercetarea istorică aflăm mai multe în aceste zile, când gorjenii aniversează 140 de ani de la înființarea arhivelor la Târgu-Jiu.

Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale – Gorj și Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu, organizează miercuri 22 mai 2013, începând cu ora 9.00, Simpozionul „Gorjul – vatră de istorie românească”, ediția a XXVIII-a, dedicat acestei aniversări.

Program Simpozion:

jr. Alexandru Bratu – Arhivele Gorjului la 140 de ani,

Dan Neguleasa Arhivele, certificat al identităţii naţionale

prof. dr. Gheorghe Nichifor, prof. dr. Dorina Nichifor – Surse documentare de arhivă în istoriografia Gorjului (Studiu de caz)

Ion Hobeanu – Activitatea de arhivă la creatori în perioada regulamentară, ilustrată de documentele păstrate la SJAN Gorj

prof. dr. Marcela Mrejeru – File din istoria Arhivei Naționale Gorj – Protoieria județului

Daniel Cismașu – Familia și activitatea primarului Constantin Stanciovici

prof. dr. Dumitru Cauc – Pagini din istoria școlii gorjene reflectată în documente de arhivă

Cristina Vasiloiu – Primăria orașului Târgu-Jiu – Prezentare de fond

prof. Teodor Mergea – Utilizarea documentelor de arhivă în realizarea monografiei comunei Ciuperceni, județul Gorj

prof. dr. Mihaela Niculescu-Ioniță – Evoluţia vieţii matrimoniale în Târgu-Jiu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX

Cristian Grecoiu – Târgu-Jiul în vremea primarului Vasile Lascăr (1879-1883)

prof. dr. Gheorghe Gorun, dr. Hadrian Gorun Memorie versus document

prof. dr. Cornoiu Elena – 80 de ani de Bibliotecă Publică în Târgu-Jiu

dr. Pătraşcu Dumitru-Valentin – Charles Laugier (1875-1930). Medic primar al judeţului Gorj

prof. Andrei Popete-Pătrașcu – Documente inedite din arhivele gorjene cu privire la activitatea Școlii de ceramică de la Târgu-Jiu (1900-1925)

dr. Victor-Albinel Firescu – Aspecte politice şi administrative în Oltenia din perioada dictaturii regale

prof. Cornel Șomâcu – Evoluția municipiului Târgu-Jiu reflectată în presa gorjeană din perioada comunistă

prof. Filimon Văduva – Așezări de pe Valea Câlnicului, la începutul epocii moderne

Informare cu privire la activitatea Filialei Gorj a S.Ș.I.R. – prof. dr. Gheorghe Nichifor, președinte filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România