Starea de spirit a gorjenilor la aflarea proclamării independenţei

Săptămâna aceasta întâlnim în calendar o zi cu multiple semnificaţii atât pentru istoria naţională cât şi pentru cea universală. Este ziua de 9 mai, când în anul 1877, în faţa Adunări Deputaţilor, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a citit Proclamaţia de independenţă a ţării faţă de Poarta Otomană adoptată de Parlament în aceiaşi zi, este şi ziua când în anul 1945 Germania nazistă capitula, consfinţind victoria aliaţilor şi sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial în Europa, dar şi ziua când ministrul de externe francez, Robert Schuman, prin declaraţia sa avea să schimbe cursul politicii externe franceze faţă de Germania Federală ducând un an mai târziu la fondarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, nucleul Uniunii Europene de astăzi, fiind celebrată ca ziua a Uniunii Europene.

Iată o imagine emblematică a gloriei și eroismului românesc, trecerea Dunării în 1877

Proclamarea independenţei

După mai bine de patru secole de dominaţie otomană, anul 1877 aduce românilor mult râvnita independenţă, câştigată cu arma în mână pe câmpul de luptă.
După semnarea convenţiei româno-ruse în 4 aprilie 1877 la Bucureşti prin care Rusia se obliga să respecte drepturile politice ale statului român „precum şi a menţine şi apăra integritatea actuală a României”, armata rusă urma să tranziteze teritoriul ţării noastre ca armată prietenă. La data de 12 aprilie acelaşi an Rusia declară război Turciei atrăgând după sine reacţia militară a puterii suzerane asupra României.
În acest context încă înaintea semnării convenţiei în ţară se fac pregătiri de război, fiind constituite încă din noiembrie 1876 un număr suplimentar de unităţi militare, iar armata este reorganizată în iarna 1876-1877. pe plan administrativ se observă intensificarea activităţilor de recrutare a noi contingente şi concentrare a rezerviştilor, precum şi măsuri frecvente de stabilire a rechiziţiilor şi de încurajare a ofrandelor gratuite pentru dotarea armatei.
În situaţia creată prin declararea războiului de către Rusia, armata română a fost nevoită să împiedice pătrunderea trupelor otomane la nord de Dunăre, ostilităţile începând la 21 aprilie când este bombardată Brăila, urmând apoi Calafatul, Bechetul, Olteniţa li Călăraşul. Prin urmare la 29 aprilie este declarată starea de război cu Turcia.
Cu toate acestea nu a fost proclamată independenţa fiind aşteptată de cercurile politice ziua de 10 mai când se aniversa „ziua regelui” amintind de momentul când în urmă cu 11 ani prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul de credinţă.
Ca urmare a intensificării schimburilor de „amabilităţi” între armată română şi cea turcă, a apariţiei primelor victime umane, a presiunii presei, opiniei publice dar şi la presiunea unor cercuri politice la 9 mai în faţa Adunări Deputaţilor, este citită de către ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Proclamaţia de independenţă a României faţă de Poarta Otomană şi adoptată de Parlament în aceiaşi zi, însă ratificată de rege pe data de 10 mai..

Telegrama locuitorilor din Tg-Jiu

Din perioada amintită Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine puţine documente, păstrate în câteva fonduri şi colecţii care cuprind informaţii legate de recrutări, rechiziţii, ofrande, scutiri de obligaţii şi altele.
Pentru a vede care era starea de spirit a populaţiei ţării redăm mai jos telegrama locuitorilor din Tg-Jiu la 10 mai principelui Carol:
„ Târgu Jiului,10 mai 1877
Măriei Sale Carol I Domnitorul Românilor.
Măria Ta,
Azi sunt 11 ani de când, înconjurat de speranţele românilor, te-ai urcat pe tronul scumpei noastre ţări, şi de când privim cu fală înflorire României. Tresăltăm de o românească bucurie în suvenirea acestei zile. Dă-ne voie, Măria Ta, să-ţi exprimăm simţămintele noastre de profundă recunoştinţă pentru măreţele acte ce ai realizat patriei române. Ceea ce a mişcat mai ales inimile noastre, în timpurile acestea din urmă, este demna atitudine pe care România, prin Măria Ta, cu ajutorul corpurilor legiuitoare şi a guvernului, a ţinut-o în faţa injustelor atacuri ale Imperiului Otoman. O singură dorinţă, Măria Ta, mai rămâne românilor de împlinit, să vadă sfărâmate legăturile seculare care o unea cu Înalta Poartă. Azi, această dorinţă fiind realizată, contând pe binevoitorul concurs al Puterilor Garante, cu încredere intrăm în noua eră creată României. Mergi înainte, Măria Ta, pe această cale măreaţă, şi noi gorjenii, ca naţiunea întreagă, te vom urma cu speranţele şi aspiraţiile noastre. Apără şi susţine drapelul independenţei României şi te vom înconjura cu încrederea şi iubirea noastră şi te vom apăra cu sângele nostru!. (urmează peste 200 de semnături) ”.

Ion Hobeanu

Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale

Reclame

ANIVERSARE. 9 Mai 1877 – Proclamarea Independenței de Stat

La 9/21 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a declarat ca răspuns la o interpelare parlamentară: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. A urmat un război cu multe victime, confruntare care ne-a adus independența.

Dacă în Primul Război Mondial cel mai important lider politic român s-a dovedit Ionel I.C. Brătianu, în Războiul de Independență din 1877-1878 rolul major a fost jucat de premierul I.C. Brătianu, tatăl său. Liderul liberal a ajuns prim-ministru în iulie 1876 și a avut un mandat nu doar lung, ci și plin de realizări. I.C. Brătianu s-a întâlnit la sfârșitul lunii august 1876 cu împăratul Francis Iosif, aflat în vizită la Sibiu. Luna următoare, primul-ministru român însoțit de ministrul de Război și o delegație militară s-au întâlnit la Livadia(în Crimeea) cu țarul Alexandru al II-lea și cu cancelarul Gorceakov.

Eroii României

Așa cum s-a întâmplat în toată istoria noastră, românii nu au obținut nimic fără jertfă. Războiul a început brusc pentru români, pătrunderea trupelor țariste pe teritoriul României fără ripostă din partea românilor, în baza Convenției Militare cu Rusia, ne-a atras riposta otomană prin bombardarea orașelor de la Dunăre: Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași(26 aprilie/8 mai). La 9 mai 1877, Camera Deputaților și Senatul au adoptat declarația de independență, ratificată de Carol I în ziua următoare.

Rușii nu și-au dorit participarea armatei române în războiul ruso-otoman dintr-o pricină foarte clară, deși Imperiul de la Răsărit ne garantase ”a menține și a apăra integritatea actuală a României”, obiectivul era sudul Basarabiei, regiune ce revenise României în 1856. Lucrurile pe frontul balcanic au ajutat însă pe români să devină extrem de necesari pentru salvarea frontului rusesc. Marele duce Nicolae,  fratele țarului, a adresat o telegramă domnitorului român unde se spunea: „Turcii, adunând cele mai mari mase la Plevna, ne zdrobesc. Rog a face fuziune, demonstrație și, dacă se poate, trecerea Dunării pe care tu dorești să o faci, între Jiu și Corabia. Această demonstrație este indispensabilă pentru a facilita mișcările mele”. În câteva săptămâni, 120 000  de soldați, dintre care 58 700 în trupele operative, erau gata de ce urma în Balcani.

Armata română a trecut Dunărea pe un pod improvizat lângă Corabia, la 1 septembrie 1877. Erau 38 000 de soldați români (42 de batalioane, 32 de escadroane și 18 baterii) care vor da prima bătălie la 11 septembrie 1877 (30 august stil vechi, ziua de naștere a țarului). Doar pentru Grivița, românii au plătit cu peste 2500 de soldați morți și răniți. Eroismul românilor de la Grivița, Rahova, Plevna, Vidin a grăbit decisiv victoria rusă dar la tratatele de pace, ca de atâtea ori în istorie, românii nu au primit recunoașterea totală  a luptei lor. Reținem totuși remarca istoricului militar A. J. P. Taylor despre Plevna: „este una dintre puținele bătălii care au schimbat cursul istoriei” iar în cele 5 luni de bătălie românii au jucat un rol important.

În amintirea tuturor eroilor din războaiele românilor, să ne amintim de cele spuse de Mihai Eminescu: „O lacrimă şi o cunună de stejar nu sunt însă destul pentru acest mormânt. Să nu plângem şi să nu împletim cununa dacă nu ne aducem aminte că avem mari şi grele datorii către cei căzuţi în luptă”.

C.Ș.

EDITARE. Hartă a județului Gorj din 1917 făcută de armata germană

Anul 2018 este unul special pentru istoricii gorjeni, autoritățile locale au sprijinit apariția mai multor lucrări care să ajungă la marele public. Dacă în martie a văzut lumina tiparului o carte a istoricului Gheorghe Nichifor dedicată Reginei Maria, în luna mai va apare primul volum dintr-o lucrare mai amplă a istoricului Gabriel Sarcină cu documente de arhivă privind Primul Război Mondial. În program mai sunt și alte lucrări istoriografice pe care le vom aminti la timpul potrivit dar și multe alte evenimente cum ar fi Congresul dedicat Ansamblului ”Calea Eroilor”.

Potrivit lui Adrian Tudor, viceprimarul cu problem de cultură la nivelul municipiului Târgu-Jiu, autorităţile municipale au intrat în posesia unei copii a unei hărți a judeţului Gorj realizată de armata germană în anul 1917. Este vorba de o hartă militară executată de armatele germană şi austro-ungară, care oferă detalii de locuire și drumuri cu o precizie uluitoare și pentru prezent. Harta se va regăsi într-o carte de documente din perioada Primului Război Mondial, care va fi lansată în luna mai 2018 cu ocazia Zilelor Municipiului Târgu Jiu, lucrare scrisă de istoricul Gabriel Sarcină.

Acțiuni dedicate Centenarului

Adrian Tudor ne-a declarat în exclusivitate pentru VERTICAL: „Harta Gorjului din 1917 va deveni publică în 23 mai 2018 iar de atunci va putea fi folosită de cercetători, de istorici, ca material didactic în şcoli pentru lecţiile de istorie. Atunci este prevăzută lansarea cărții istoricului Gabriel Sarcină și vorbim de o lucrare impresionantă unde își vor găsi locul pe lângă harta amintită și fotografia document din 1933, când Regele Carol al II-lea a decorat municipiul Târgu Jiu cu Virtutea Militară pentru curajul de care a dat dovadă populaţia oraşului în luptele de la Podul Jiului. Nu ne oprim aici, vor urma alte lucrări istoriografice dar și alte manifestări dedicate Centenarului. Putem spune că la Târgu-Jiu ne-am organizat în așa fel încât istoria să joace un rol central în anul 100 al României Mari”.

prof. Cornel Șomîcu

Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj

18881772_443796132661084_789445735063051892_n

S-a stins istoricul Nicolae Mischie

Conducerea Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România anunță cu tristețe dispariția celui care a fost profesor univ. dr. Nicolae Mischie, Președinte de onoare al organizației noastre și o personalitate importantă a politicii și culturii gorjene.

Ne exprimăm profundul regret că domnul profesor nu a reușit să își ducă la capăt numeroasele proiecte istoriografice pe care le avea în continuare, în pofida unor probleme de sănătate grave pe care le-a traversat în ultimii ani. A iubit istoria și a păstrat-o în suflet până la sfârșitul vieții. Slujitorii muzei Clio din județul Gorj sunt alături de familia greu încercată, amintirea și opera istoriografică a domnului profesor va rămâne un punct de reper pentru toți cei interesați de acest domeniu.
† Sincere condoleanțe!

Prof. dr. Gheorghe Nichifor,
președinte SSIR Gorj

30713447_584385518602144_9083280197780943679_n

 

LANSARE DE CARTE: „Maria Regina întregitoare de Țară și Neam”, de Gheorghe Nichifor

Cu prilejul manifestărilor organizate la Târgu-Jiu pentru Centenar, a fost lansată cartea ”Maria Regina întregitoare de Țară și Neam” scrisă de istoricul gorjean Gheorghe Nichifor. Apărută la Editura Măiastra din Târgu-Jiu, lucrarea istoriografică amintită dedicată reginei Maria a României vine să completeze informațiile cititorului contemporan despre cea mai importantă suverană din istoria țării noastre. Această lucrare a fost editată în cadrul proogramului de manifestări culturale și sociale dedicate ”Centenarului Marii Uniri” aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Târgu-Jiu nr 429 din 30 octombrie 2017.

Consiliul Județean Gorj și Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj, au organizat în ziua de 27 martie 2018 la Târgu-Jiu o serie de manifestări dedicate Zilei Naționale a Unirii Basarabiei cu Patria Mamă. Din programul manifestărilor a făcut parte și lansarea cărții „Maria Regina întregitoare de Țară și Neam”, lucrare semnată de cunoscutul și apreciatul istoric Gheorghe Nichifor. Apărută la 80 de ani de la dispariția fizică a reginei Maria, cartea lui Gheorghe Nichifor se constituie într-un veritabil eveniment editorial la nivel național.

Din rude mari…

Regina Maria (1875-1938) a condus România între 1914 și 1927 alături de regele Ferdinand, cel de-al doilea monarh din istoria noastră. Suverana era înrudită cu două mari familii regale ale Europei, britanică și rusă. Se va căsători cu prințul Ferdinand în 1892 iar din 1893 a ajuns în România. A avut mai multe nașteri, viitoare capete încoronate ale Europei: Carol-moștenitorul Tronului României, Elisabeta-viitoarea regină a Greciei, Maria-viitoarea regină a Iugoslaviei ș.a.

Faptul că avea această ascendențe nobile și regale i-au permis ca  în momentul  când a ajuns pe tronul României să devină cea mai importantă regină a acestei țări. În scurta sa domnie, practic a domnit doar 13 ani, regina Maria a condus  România în război, a câștigat pacea și a făcut recunoscută România Mare. Misiunea reginei Maria nu a fost nici un moment ușoară dar s-a achitat exemplar de aceasta. A fost ”mama răniților” pe frontul Războiului Întregitor, a fost primul ambasador al României la negocierile de pace de la Paris și, printr-o dăruire exemplară și diplomație fără cusur, monarhul de care avea nevoie singurul popor latin din sud-vestul Europei. Toate aceste momente le găsim redate cu măiestrie și cu elemente de culise de către istoricul Gheorghe Nichifor în cartea dedicată reginei Maria.

În anii războiului

Pentru perioada războiului, regina Maria apare în ipostaza de ”mama răniților”, ”simbol al suferinței, dar și al puterii de rezistență și a credinței în victorie”, cum scrie autorul cărții. Aici se naște figura emblematică a înfăptuirii idealului național-România Mare-dar și mitul reginei Maria care va cunoaște o evoluție spectaculoasă în acei ani. Astfel, subliniază Gheorghe Nichifor, ”lunile grele ale evacuării Olteniei și Munteniei, tragedia de la București, generată de moartea principelui Mircea, iarna teribilă de la Iași, evenimentele din Rusia, scot în evidență o femeie puternică, ambițioasă, determinată și abilă”.”Strălucitoare, prin asemenea virtuți, în timpul războiului, regina Maria devine după 1918 mesager al păcii. Prin vizitele din Europa Occidentală și de peste Ocean, își face cunoscută țara, cu problemele generate de război, cu opțiunile politice interne și externe”, adaugă autorul în introducerea cărții.

Intrarea în legendă

Gheorghe Nichifor  ne  poartă, într-un ritm alert, de la copilăria din Marea Britanie și până la momentul când își va cunoaște noua țară, de la momentul urcării pe tron și până la dispariția regelui Ferdinand, de la regina mamă care nu poate activa în Regență până la trecerea acesteia forțată în anonimat și dispariția fizică. Sfârșitul pământean al reginei Maria este tratat de autor din mai multe perspective: Reînvierea mitului reginei Maria; Regina Maria în istoriografia comunistă; Perioada postdecembristă despre regina Maria etc.

În 1938, la dispariția pământească a reginei Maria, într-un volum de poezii dedicat reginei și semnat Ilie Anesiea găsim o explicație a iubirii din partea poporului pentru suverană: ”Doar țara-ntreagă geme de durere, / Și adânc suspină-ntreg poporul tău,/ Și încercata-i inimă se frânge,/ Căci ruptă ești dintot sufletul său.” Alte surprize veți găsi între coperțile cărții!

prof. Cornel Șomîcu

CENTENAR Sub semnul istoriei comune a românilor de pretutindeni

Unirea Basarabiei cu România, eveniment petrecut la 27 martie 1918, a fost marcată festiv la Târgu-Jiu de o serie de evenimente administrative și culturale coordonate de Consiliul Județean Gorj. Cu această ocazie a avut loc semnarea acordurilor de înfrățire dintre județul Gorj și raioanele Ungheni și Călărași din Republica Moldova dar și a ediția a XXXIII-a a Simpozionului ”Gorjul-vatră de istorie românească”.

Cu prilejul Zilei Naționale a Unirii Basarabiei cu România, Consiliul Județean Gorj a semnat  Acorduri de Înfrățire dintre județul Gorj și Raioanele Ungheni și Călărași. Au urmat  alocuțiuni ale unor oficiali din Republica Moldova: Vasili Marandiuc – Președintele Consiliului Raional Sîngerei; Ludmila Guzun – Președinta Consiliului Raional Ungheni; Sergiu Artene – Președintele Consiliului Raional Călărași.

Oaspeții din Republica Moldova au vorbit  despre legăturile dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, dar și despre pașii pe care îi mai au de făcut ambele comunități. „Este o deosebită onoare să asistăm în această zi de glorie a poporului român la acest eveniment deosebit, în care două comunități românești de pe ambele maluri ale Prutului semnează acordurile de cooperare, că nu zic de înfrățire, pentru că înfrățirea a avut loc cu 2.000 de ani în urmă. Este acel moment în care noi, românii de pretutindeni, trebui să cinstim cu glorie şi cu demnitate pe înaintașii noștri, cei care au făurit Unirea de la 1918, dar şi celelalte uniri anterioare care au avut loc”, a declarat și Sergiu Artene, președintele Consiliului Raional Călărași.

„Strămoșii noștri au făcut un act de eroism, noi astăzi suntem în situația când Prutul, care ar trebui să ne unească, de fapt, încă ne desparte. Fizic, sârma ghimpată a fost scoasă de pe Prut, dar sârma ghimpată din conștiința cetățenilor urmează încă să muncim să o scoatem. Sper ca acest acord pe care îl semnăm aici la Târgu Jiu este un pas înainte”, a spus și Ludmila Guzun, președinta Consiliului Raional Ungheni.

Istoricii și Centenarul

Manifestările de la Târgu-Jiu au continuat cu Simpozionul Național ”Gorjul, vatră de istorie românească”, ajuns la ediția a XXXIII în 2018. Reuniunea istoricilor a fost  organizată de Inspectoratul Școlar Județean și Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj. Moderatorul acestei părți a manifestărilor a fost prof. dr. Gheorghe Nichifor-vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, Președinte al Societății de Științe Istorice din România, Filiala Gorj.
Dar iată lista celor care au prezentat comunicări istorice cu acest prilej: 1. Dr. Gheorghe Negustor – Cercetător științific – Institutul de Istorie al Universității „Babes-Bolyai” – Cluj Napoca -„Revoluția din Rusia și Marea Unire” 2. Prof. univ. dr. Toader Nicoară – Rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România – „Sfatul Țării de la Chișinău și Unirea Basarabiei cu România” 3. Prof. univ. dr. habil. Sorin Liviu Damean – Decan al Facultății de Istorie a Universității din Craiova – „Familia Regală și Marea Unire” 4. Conf. Univ. Constanțiu Dinulescu – Facultatea de Istorie a Universității din Craiova -„Considerații privind prezența armatei române în Basarabia (dec 1917 – martie 1918)” 5. Prof. dr. Costin Scurtu – Directorul Muzeului Militar Național „Ferdinand” – Constanța -„Rolul armatei române din Dobrogea în apărarea Unirii Basarabiei cu România în perioada aprilie 1918 – decembrie 1919” 6. Dr. Cătălin Dumitru Rogojanu – Cercetător științific III – Muzeul Județean Deva-”Comemorările – modalitate de promovare a identității și conștiinței naționale”.

O carte eveniment

Cea de-a treia secțiune a manifestărilor din 27 martie 2018 a fost dedicată lansării a două cărți eveniment, este vorba de lucrarea ”Maria, regina întregitoare de Țară și Neam” , semnată de prof. dr.  Gheorghe Nichifor și ”Acțiunea politică și militară a României în 1919” de Gheorghe I. Brătianu, carte ce apare sub îngrijirea istoricului Toader Nicoară. Moderatorul evenimentului a fost profesorul Cornel Șomîcu, directorul Săptămânalului  VERTICAL.

Apărută la Editura Măiastra din Târgu-Jiu, lucrarea istoriografică amintită dedicată reginei Maria a României vine să completeze informațiile cititorului contemporan despre cea mai importantă suverană din istoria țării noastre. Această lucrare a fost editată în cadrul proogramului de manifestări culturale și sociale dedicate ”Centenarului Marii Uniri” aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Târgu-Jiu nr 429 din 30 octombrie 2017.

CONCURS DEDICAT CENTENARULUI MARII UNIRI

În perioada martie-decembrie 2018, Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” , Asociația ȘCOALA GORJEANĂ, Biblioteca Județeană CHRISTIAN TELL, Inspectoratul Școlar Județean Gorj și Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj, implementează Concursul Județean de Istorie GORJUL ȘI MAREA UNIRE. Competiția se adresează elevilor de clasa a VII-a și a VIII-a din toate școlile Gorjului. Revenim cu amănunte!

28166732_1654430337977526_495031049637977434_n

 

INEDIT: Cine a apărat Podul Jiului, în celebra bătălia din toamna anului 1916?

Din paginile cărții document Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol. II, apărută la Editura Ig. Hertz, din București, la sfârșitul anilor douăzeci ai secolului trecut, scrisă de generalul Gheorghe Dabija, care păstrează amprenta celor mai bine de 80 de ani scurși de la apariția sa, aflăm un fapt inedit care așează într-o nouă lumină, evenimentele din ziua de 14 octombrie 1916 sau, așa cum au intrat în conștiința poporului român: Bătălia de la Podul Jiului.

untitled2
Generalul Gheorghe Dabija, cel care a trăit dramaticii ani ai participării României la Primului Război Mondial, din postura de comandat, mai întâi al Diviziei 6 Infanterie, apoi comandant al Diviziei 2 Vânători, evocă în paginile cărții sale Bătălia de la Podul Jiului, grație informațiilor sale identificând un personaj pe care memoria posterității l-a reținut prea puțin: maiorul Alexandru Mlădinescu, din cadrul Diviziei a XI-a. Infanterie.
Iată ce consemnează generalul Dabija în paginile cărții sale: „Maiorul Mlădinescu, ofițerul de legătură al Grupului Jiu, lăsat de col. Anastasiu la poșta din Tg. Jiu, fiind încunoștiințat de apariția inamicului (btl. V/69 Infanterie german) în fața podului și văzând slăbiciunea celor 2 companii de miliții aflate în apărare la pod (2 cp. erau în oraș la grădina publică) constatând și lipsa de inițiativă a comandantului de batalion, face el act de inițiativă, și ia dispozițiuni pentru apărarea digului Jiului, adunând jandarmii rurali, gardiști de ai orașului în cap cu comisarul Popilian, cercetași și femei; cu ei și cu cp. 13/R. 59 Infanterie, maiorul Mlădinescu organizează repede o apărare, grație acestei initiative btl. V/69 Infanterie german nu poate executa ordinul „de a ocupa Tg. Jiu și de a întoarce apărarea depe stânga Jiului”, dacă acest btl. nu ar fi găsit în fața sa pe maiorul Mlădinescu, desigur că frontul român ar fi fost rupt”.
Concluzia autorului, în calitate de șef de stat major al Corpului 3 Armată, oferă, iată imaginea unui personaj care prin inițiativa și curajul său a scris o filă memorabilă din istoria participării României la Primul Război Mondial.

A.P.P.

REUNIUNE A ISTORICILOR LA TÂRGU-JIU

Invitat la emisiunea ȘCOALA GORJEANĂ de la N-SAT TV, emisiune realizată de profesorul Cornel Șomîcu, prof. dr. Gheorghe Nichifor – vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj-a anunțat că pe 27 martie 2018 se va organiza la Târgu-Jiu o manifestare internațională a istoricilor români din țară și din teritoriile ocupate de români. Simpozionul GORJUL-VATRĂ DE ISTORIE ROMÂNEASCĂ va aduce la Târgu-Jiu istorici din Republica Moldova, Ucraina și Serbia dar și din centrele universitare de prestigiu din țară. Organizatorii manifestării, pe lângă Consiliul Județean Gorj și Primăria și Consiliul Local Târgu-Jiu, Societatea de Științe Istorice din România, Inspectoratul Școlar Județean Gorj și Universitatea ”Constantin Brâncuși”.

27458913_1811465025583251_2714144890178264877_n